Acasa Anunturi Evenimente/Stiri Tur Virtual Galerie foto

Monografia colegiului

PERIOADA 1865-1948

PERIOADA 1948-1965

PERIOADA 1965-1997

Gimnaziul comunal (1867-1868)

Ideea crearii unei scoli de tip secundar, dirijata de stat, si-a facut loc in sanul locuitorilor Buzaului in timpul disputelor pentru Unire. Dupa ce au fost puse bazele statului national roman modern, s-a accelerat progresul economic, social-cultural si stiintific al urbei. Astfel, prin "Legea asupra instructiunii publice" din 25 noiembrie 1864, art. 93, se prevedea infiintarea in unele orase (printre care si Buzaul) de licee unitare, iar in altele, gimnazii cu 4 clase. Datorita cererilor insistente din partea unor orase lipsite de scoli superioare, Ministerul Instructiunii Publice, prin hotararea de la inceputul anului scolar 1865-1866, se vede nevoit sa decida infiintarea clasei I gimnaziale in mai multe orase din tara, omitand Buzaul. La repetatele insistente ale cetatenilor, Consiliul Comunal si episcopul Dionisie Romano au facut in anul 1865 demersuri la Ministerul Instructiunii Publice sa se infiinteze "daca nu un liceu, cel putin un gimnaziu". Consiliul permanent al instructiunii raspunde negativ, motivand ca pentru Buzau "nu este inca necesitate", ca "nu sunt fonduri pentru aceasta" si ca "in Buzau se afla un Seminariu, a carui organizare difera cu foarte putin de un gimnaziu". Perseverenti si inflacarati, animati de un cald patriotism, dovedind o grija pentru educarea viitoarelor generatii, cetatenii buzoieni n-au renuntat la dezideratul lor, ce se va realiza si datorita receptivitatii unor politicieni ca prefectul Mihail Plesoianu si primarul Buzaului, Nae Stanescu, devenit, prin Legea Instructiunii, presedinte al comitetului de inspectie scolara.

Astfel, in sedinta din 3 septembrie 1867, Consiliul Comunal a votat infiintarea "gimnaziului comunal" sau "gimnaziul urbei Buzau" fara vreun decret sau decizie superioara. La 9 septembrie 1867, acelasi consiliu "a numit pe directorul seminarului, Luca Pavlovici Calaceanu, director si al gimnaziului urbei Buzau si profesor de limba romana si latina". Inaugurarea a avut loc in ziua de 12 septembrie 1867. Cursurile au inceput in localul scolii primare comunale, cu o singura clasa gimnaziala formata din 11 elevi la care predau urmatorii profesori: D.Olivier - limba franceza, Dimitrie Racovita - religie, Dimitrie Chirculescu - istorie si geografie - catedra rezervata, Ioan Gurau - stiintele naturale si Ioan Radulescu - matematica. Odata organizat gimnaziul, directorul Calaceanu instiinteaza, la 11 septembrie, Ministerul Instructiunii despre deschiderea gimnaziului si a numirii sale ca director, cerand pentru ghidare "o programa de gimnaziu". Va primi programa gimnaziului Sf.Sava, care prevedea: anul scolar (10 luni) impartit in doua semestre, cu examen general dupa fiecare; notele erau de la 1 la 10, mediile se incheiau lunar la fiecare obiect, notele 5 si 4 erau de promovare, iar 3, 2 si 1 erau de repetentie.

Intrucat gimnaziul fusese intemeiat fara o decizie a forurilor superioare si era intretinut din fondurile comunale si ale judetului, demersurile buzoienilor pentru dobandirea dreptului acordat omului prin lege de a avea un liceu subventionat de stat nu inceteaza. La insistentele primarului si ale prefectului (21 ianuarie 1868 si 26 martie 1868) de a indeplini "textul legii si promisiunea data", Ministerul Instructiunii Publice repeta avizul de negare, cu adresa nr. 3194 din 12/2 martie 1868, prin care nu se aproba infiintarea gimnaziului, gasind inoportuna prezenta lui in urbea Buzaului.

Faza I - de Gimnaziu Comunal (1867-1868) - s-a incheiat fara rezultatele scontate; scoala ramane in sarcina comunei si a judetului, responsabile moral si material fata de tot ce se realizase pana atunci. Directorul L.P.Calaceanu demisioneaza (se retrage) "nemaiputand lua parte la instructiunea junimii din gimnaziul rasului", datorita chemarii sale la Bucuresti, unde era membru in Consiliul General al Instructiunii.

[sus]

Scoala comerciala (1868-1869)

Gimnaziul, in al doilea an de functionare, s-a deschis tot cu clasa I, formata din 14 elevi la care predau tot profesorii de la Seminar: D.Olivier, I.Hentescu, I.Radulescu, D.Chirculescu, Ioan Rascan - venit de la Galati si Ioan Teodosie de la Scoala Nifon, recomandat primarului de catre fostul director demisionar sa-l inlocuiasca la limba romana si latina.

In urma unor disensiuni intre corpul profesoral si primar cu privire la salarizare, cel din urma este pus intr-o situatie delicata cu gimnaziul, indemnand profesorii la sentimente patriotice si sacrificii, intrucat casa comunala era foarte stramtorata. La sedinta din 25 octombrie a Consiliului Comunal, deoarece profesorii au refuzat invitatia primarului de a fi prezenti, Consiliul a hotarat ca este mai trebuincios a se transforma clasa I gimnaziala in clasa comerciala. Acest lucru se intampla la 6 noiembrie 1968, iar dupa transformare profesorii consimt sa predea si-si impart materiile dintr-o programa gimnaziala si comerciala prea grea pentru clasa I. In urma acestei schimbari apar proteste puternice din partea parintilor si tendinte de retragere a elevilor; totusi scoala functioneaza tot anul scolar 1868-1869, cu o singura clasa.

[sus]

Scoala reala (1867-1870)

In urma experientei nereusite cu Scoala Comerciala, primaria expunea Ministerului Instructiunii, prin reprezentantul ei, Nae Stanescu, nevoia orasului de "infiintare de cursuri superioare". Astfel s-a propus infiintarea "unei scoale secundare mixte" cu doua clase. Consiliul permanent de instructiune, sesizand neincetata instabilitate a scolii din Buzau, care oscila intre gimnaziu, scoala comerciala sau scoala reala, someaza primaria sa se pronunte categoric asupra naturii scolii ce doreste a se infiinta si sa trimita programe in baza carora Ministerul sa poata publica concursuri pentru profesori.

La 27 august, Primaria trimite programa scolii secundare mixte, formata din programa claselor gimnaziale si comerciale pentru clasele I si a II-a; la 2 octombrie 1869, consiliul permanent, nemultumit de continutul programei, trimite la Buzau, ca model, programa elaborata de Minister pentru scoala reala din Alexandria.

Totusi, Primaria a aplicat in 1869-1870 programa ei pentru clasa I de baieti, mentinand o stare de "arbitrariu in chestiunea scoalei reale din Buzau"; obiectele de studiu au fost repartizate intre cei doi profesori suplinitori din acel an: Basil Iorgulescu (numit la 31 octombrie 1869), propus pentru religie, limba latina, limba romana si limba franceza, N.Draghicescu, pentru matematica, stiintele naturale, limba germana, desen, caligrafie, si Ioan Rascan, pentru limba italiana, istorie, geografie si stiintele comerciale contabilitate).

Din informarea pe care o face prefectul Gr.Balciurescu la 9 martie, catre minister, reiese ca "Scoala secunda din Buzau, intretinuta cu fondurile comunei, a ajuns astazi intr-o stare deplorabila, din cauza diferitelor faze prin care a trecut si, mai mult, a fluctuatiilor politice".

Aceeasi situatie reiese din constatarile juste ale revizorului scolilor din Ploiesti, Ioan Eliade, care remarca, in afara de oscilatia tipului de scoala, lipsa directorului si a unor neregularitati in serviciu. In final, el recomanda numirea unui director provizoriu, "fixarea pentru totdeauna a felului scolii" si "adoptarea unei programe conform Legii Instructiunii".

[sus]

Gimnaziul "Tudor Vladimirescu" (1870-1875)

Ecoul anchetei constiincioase a revizorului Ioan Eliade si a protestului curajos al profesorului N.Draghicescu in problema "arbitrariului" Primariei a avut consecinte fericite asupra vietii gimnaziului, care iese astfel din perioada critica a experientelor.

La 15 iulie 1870, primarul orasului, Nae Stanescu, comunica Ministerului Instructiunii Publice (despre) hotararea Consiliului Comunal de a numi fosta scoala reala "gimnaziul Tudor Vladimirescu".

Cu aceasta ocazie, face aprecieri elogioase celor doi profesori suplinitori, Basil Iorgulescu si Ioan Rascan, care "au depus mult zel si activitate", cerand sa fie scutiti de concurs si recunoscuti definitiv. In acest an de relativa victorie, gimnaziul a functionat cu doua clase (I si a II-a), la care au predat toate materiile acesti tineri profesori suplinitori, care n-aveau titluri academice, dar s-au dovedit oameni destoinici, perseverenti, devotati scolii.

Anul 1871 marcheaza inceputurile bibliotecii gimnaziului, initiate de B.Iorgulescu. Un an mai tarziu, episcopul Dionisie Romano, cu prilejul distribuirii premiilor la Salonul domnesc din Episcopie, avea sa declare in mod solemn intentia de a ceda biblioteca Preasfintiei sale gimnaziului local; donatia nu s-a realizat din cauza mortii subite, iar biblioteca a avut o soarta trista.

In perioada 1873-1875, cursul gimnaziului a devenit complet; director era Basil Iorgulescu, din anul scolar 1871-1872. Alaturi de cei doi profesori, B.Iorgulescu si Ioan Rascan, apare I.Radulescu, care preda matematica, stiintele naturale, inlocuit, dupa aceea, de tanarul student Vasile Protopopescu, Emanoil Apolin de la Seminar pentru limba franceza, Zamfir Georgescu, la religie, Dimitrie Racovita, la limba elina, Ioan Andreescu, la desen si caligrafie, ultimii trei fiind titulari la Seminar. Dupa plecarea lui V.Protopopescu, bolnav fiind, Ministerul a numit pe M.D.Paulian, dar printr-o revocare este adus Alexandru Grigoriu de la Seminar.

Programa gimnaziului nu diferea "intru nimic de a celorlalte gimnazii si licee", dar tinandu-se cont de dorinta cetatenilor de a se preda si stiintele comerciale, s-au redus orele la limba latina. Populatia scolara s-a mentinut in jurul a 50 de elevi, intrucat in afara de gimnaziu mai erau scoli secundare, Seminarul si scoala de meserii, fondata in anul 1873.

In decembrie 1873, cetateanul buzoian Costache Ciochinescu, luptator la 1848, unionist in 1857, iubitor de cultura si filantrop, a donat gimnaziului biblioteca sa compusa in 557 volume, 4 tablouri si o harta a Romaniei, dupa Bieltz. Dandu-si seama de valoarea donatiei, B.Iorgulescu, directorul scolii, inventariaza cartile si informeaza Ministerul, cerandu-i in acelasi timp sa aduca multumiri donatorului.

La 16 februarie 1874 s-a sarbatorit pentru prima data patronul gimnaziului, in legatura cu onomastica lui Tudor Vladimirescu.

Basil Iorgulescu intra in conflict cu o parte dintre profesorii orgoliosi si intriganti care-i contestau statutul de director pe motiv ca nu era definitiv si ca nu repetase concursul pentru ocuparea unei catedre la acest gimnaziu. Desi reales in sedinta din 18 februarie, el este instiintat de primarul Nae Stanescu, in urma sedintei Consiliului comunal din 30 aprilie, ca va mai ramane in functie numai pana la sfarsitul anului scolar.

Pentru anul 1874-1875, gimnaziul isi pastreaza in general structura, programa si profesorii din anul precedent, desi Consiliul comunal si cel judetean dispusesera in octombrie sa se infiinteze la Buzau "o scoala gimnaziala reala", dupa programa lui T.Maiorescu, din Monitorul oficial nr. 218 din 5/17 octombrie 1874. Se introduce acum prima data muzica, predata de Nae Ionescu, iar B.Iorgulescu continua sa ramana director prin refuzul lui D.Racovita, astfel incat sfarsitul anului scolar din 12 iunie 1875 il gaseste in aceasta functie.

Pentru prima data, serbarea premiilor din 29 iunie 1875, pentru toate scolile din oras s-a tinut in "localul gimnaziului", in prezenta prefectului, primarului si a unui numeros public.

[sus]

Gimnaziul real (1875-1876)

La 15 iulie 1875, prefectul conservator de Buzau, N.A.Iacovachi, propunea Ministerului Instructiunii ca, incepand cu anul scolar 1875-1876, gimnaziul "Tudor Vladimirescu" sa se transforme treptat intr-un "gimnaziu real", conform programei din Monitorul Oficial (nr. 218/1874), intrucat n-a produs nici un rezultat satisfacator de la formarea sa.

Conform avizului favorabil dat de Consiliul General al Instructiunii, gimnaziul "Tudor Vladimirescu" se transforma in "gimnaziul real", infiintand o singura clasa (I), iar celelalte functionand pana la lichidarea lor. Programa cuprindea aproape aceleasi obiecte, iar corpul profesoral era format din cei 8 profesori care functionasera in anul scolar anterior. Ca director este recomandat Ministerului, spre avizare, D.Racovita, care va primi cu intarziere aprobarea lui Titu Maiorescu, la 9 ianuarie 1876.

Gimnaziul a fost frecventat de 60 de elevi, din care 34 au promovat si 26 au ramas repetenti.

Daca pana acum in unanimitate s-a constatat activitatea serioasa si plina de zel a lui B.Iorgulescu, iata ca, sub conservatori, situatia lui se inrautateste; pe motive dintre cele mai inchipuite ("nu corespunde misiunii incredintate", "conduita imorala", "a instrainat mai multe carti din biblioteca gimnaziului", "a evitat de a se prezenta la concurs", si... "alte motive care nu se pot exprima aici"), este eliberat din functia de director si indepartat de la catedra, fiind silit sa apeleze la bunavointa oamenilor zilei. El a fost inlocuit cu Anton Bardescu, bacalaureat al Universitatii din Bucuresti.

Venirea la putere a liberalilor, in iunie 1876, repune in fruntea urbei pe fostul primar, Nae Stanescu, care lauda abnegatia lui B.Iorgulescu si I.Rascan pentru propasirea gimnaziului, mentionand ca "acesti profesori n-au crutat nici o silinta spre a-si face datoria".

Intr-o ultima incercare de revocare a concursului pentru posturile celor doi, Ministerul raspunde "nedepunand concurs, cei doi raman suplinitori", concluzie valabila numai pentru B.Iorgulescu, intrucat I.Rascan participa la concurs, devenind la 6 august profesor titular provizoriu.

[sus]

Gimnaziul clasic (1876-1893)

In anul scolar 1876-1877, Gimnaziul evolueaza pe linia gimnaziului clasic, asa cum apare in anuarele Ministerului Instructiunii; profesorii gimnaziului sunt cei din anul precedent si predau aceleasi obiecte. Doar B.Iorgulescu, suspendat de fostul primar conservator, Ghita Dascalescu, nu mai era tolerat de Minister nici ca suplinitor. Cu toate acestea, sustinut de Nae Stanescu, el avea sa-si desfasoare activitatea in dauna profesorului D.Postelnicescu si titularului M.Dobrescu, refuzati de Primarie. Pentru aceasta perioada, ca director a functionat Zamfir Georgescu, iar populatia scolara numara 80 de elevi, corpul profesoral fiind compus din 8 membri.

In anul 1877, poporul nostru, angajat in Razboiul pentru Independenta, a primit cu entuziasm sa faca toate sacrificiile pentru victorie si libertate, iar profesorii gimnaziului n-au lipsit de la aceasta mare datorie patriotica; scoala se redeschide la 1 septembrie 1877, in localul Scolii Primare nr. 1 din Piata Daciei, datele statistice ramanand in mare aceleasi. In 1878, I.Andreescu pleaca la Paris.

In septembrie 1879, asupra gimnaziului planeaza iminenta desfiintarii tocmai cand era mai consolidat si incepuse a intra in traditia culturala a orasului; primejdia venea din partea noului ministru al Instructiunii, Nicolae Cretulescu, care dorea reinfiintarea Scolii de meserii din Buzau, "prin asociatie la cheltuiala cu statul si judetul". Consiliul comunal doreste desfiintarea gimnaziului, motivand ca elevii gimnaziului nu sunt primiti la alte scoli, "fiind rau preparati" si ca "profesorii sunt indiferenti si neglijenti in indeplinirea datoriilor ce le sunt incredintate". Profesorii isi exprima nemultumirea la unison argumentand contrariul si fac apel la prefect "ca sef al administratiei si ca roman sa inteleaga si sa aprecieze cum se cade demnitatea si importanta instructiunii". Impresionat de dreptatea cauzei profesorilor, prefectul a combatut punct cu punct acuzele Consiliului comunal, sustinand atat mentinerea gimnaziului, cat si infiintarea scolii de meserii.

Odata cu anul scolar 1879-1880 scoala prospera; se fac dotari cu materiale didactice si se amenajeaza cateva cabinete. Gimnaziul are 120 de elevi. Din corpul profesoral, in general acelasi, pleaca D.Racovita la Bucuresti, din motive de sanatate.

Anul scolar 1880-1881 se remarca prin preocuparile de ordin administrativ, de imbunatatire a calitatii actului didactic; scoala are 121 de elevi, 8 profesori, plus intendentul suplinitor. Intre noii profesori se remarca Ion Mircescu, maestru de desen la Seminar. Biblioteca se imbogateste si cu alte obiecte de valoare (tablouri, dictionare) gratie aceluiasi filantrop, Ciochinescu. Basil Iorgulescu, "dupa o munca neintrerupta", duce la bun sfarsit inventarierea bibliotecii lui Dionisie Romano, alcatuita din 7000 de volume, 2000 de scrieri orientale si 400 de manuscrise din secolele XVII si XVIII, de mare valoare lingvistica.

Anul scolar 1881-1882 gaseste in functie pe B.Iorgulescu, director neschimbat din 1880; primarul orasului rezolva cererea directorului "de a se face un local... de arest". La corpul profesoral se adauga dr. Gh.Constantinescu la stiintele naturale. In acest an scolar absolva gimnaziul doi elevi buzoieni fruntasi: Sapcaliu Gheorghe (1867-1941), devenit erudit profesor la Campulung Muscel, si care a transmis stiri despre I.Andreescu, si P.Zaharescu (1867-1954), fost profesor la Buzau.

In anul 1882-1883, directorul B.Iorgulescu reuseste la 24 ianuarie sa obtina titulatura la catedra de limba romana a gimnaziului; scoala a avut 112 elevi si 8 profesori.

La 1 aprilie 1884, gimnaziul a fost luat in bugetul statului si se ofera cateva burse unor elevi care au trecut clasele gimnaziale; intre ei se remarca I.A.Radulescu-Pogoneanu, care va deveni profesor la Facultatea de Litere din Bucuresti si membru corespondent al Academiei Romane, unul dintre elevii lui T.Maiorescu, ale carui "Insemnari zilnice" le-a editat. B.Iorgulescu, insarcinat de Minister, alcatuia la 17 iunie statistica invatamantului din orasul Buzau: scoala a avut 112 elevi (98 romani, 14 israeliti) si 8 profesori. In baza Regulamentului pentru bibliotecile publice din octombrie 1864, B.Iorgulescu fondeaza, la 1 septembrie 1882, biblioteca comunala, cu sediul in gimnaziu, condusa de notabilitatile orasului si de profesori.

In anul scolar 1884-1885 s-a modificat programa gimnaziului scotandu-se stiintele comerciale, pentru a corespunde programei gimnaziilor clasice de stat; inginerul A.Ispas va suplini catedra de matematica prin destituirea lui Al.Grigoriu. Anul scolar urmator (1885-1886) aduce ca profesor de matematica pe T.Crivat care il inlocuieste pe A.Ispas, iar capitanul I.Protopopescu este transferat de la liceul din Ploiesti, pentru gimnastica si instruire militara.

In ianuarie 1887 biblioteca a primit din partea Casei Regale enciclopedia "Dictionnaire de la conversation et de la lecture" (16 volume, elegant si luxos legate). Acum este pus in lucru planul si devizul constructiei noului local al gimnaziului, care avea la baza conceptia lui B.Iorgulescu. In urma licitatiei pentru constructie, "Societatea de Constructii Bucuresti" a obtinut antrepriza gimnaziului din Buzau.

Anul scolar 1887-1888 este semnificativ prin elevii ce frecventeaza cursurile gimnaziale; functioneaza 9 profesori, in ciuda faptului ca T.Crivat demisioneaza, fiind inlocuit la matematica de N.G.Lazarescu. Din cei 144 de elevi se disting cativa, ce vor ajunge nume mari: Demetriad N. Aristide (1872-1930), viitor actor, Ionescu Dionisie; Parhon I. Constantin (1874-1969), Negulescu Gabriel (1872-1967) profesor la Buzau; Nicolae Vaschide (1873-1907) psiholog, medic, mort la Paris. Incepand din acest an, biblioteca are un statut de infiintare, aprobat de Ministerul Instructiunii, si primul ei buget.

In virtutea faptului ca in anul scolar 1888-1889 exista o mare afluenta de elevi, B.Iorgulescu cere Ministerului infiintarea unei clase I divizionare, care va fi aprobata dupa ce directorul insista cu argumente convingatoare. Sunt remarcati elevii: T.Constantinescu, fiul primarului, Furtunescu Constantin, Ionescu Dionisie, Petrachescu Traian si Demetriade Aristide; la 1 noiembrie 1889 se transfera, de la Targoviste, I.Mihailescu, maestru provizoriu de muzica vocala in corul lui N.Ionescu. In primavara anului 1889 au inceput lucrarile de constructie a edificiului gimnaziului. Piatra de temelie s-a pus la 20 iulie 1889. Solemnitatea a fost prezidata de ministrul Instructiunii.

La 8 iulie 1890 constructia gimnaziului era aproape terminata, la 15 iulie directorul raporteaza ca mobilierul a fost mutat in noul local; receptia localului s-a facut la 3 decembrie 1890, dar cursurile n-au putut fi incepute pentru ca Ministerul n-a trimis mobilierul necesar.

In anul scolar 1890-1891, odata instalat in noul local, gimnaziul este incadrat cu noi profesori: Nicolae Severeanu, la muzica vocala, Constantin Georgescu, la matematica; in scoala functioneaza cinci clase (I-IV) si I divizionara, 12 profesori si 235 de elevi. Se fac eforturi pentru dotarea cu mobilier, dar in acelasi timp B.Iorgulescu cere sprijinul Ministerului si consiliului local sa infiinteze in gimnaziu un muzeu al judetului pentru ca "Judetul Buzau e unul dintre cele mai insemnate prin avutiile sale atat din punct de vedere geologic cat si istorico-arheologic".

La 19 februarie 1890, B.Iorgulescu a propus, la sugestia Ministerului de a schimba patronul, pe invatatul profesor si scriitor B.P.Hasdeu, dar, Hasdeu a propus numele tatalui sau, Al.Hasdeu. Ministrul Instructiunii, G.D.Teodorescu, in urma raportului inaintat Consiliului de Ministri, obtine decretul regal nr. 1289 din 1 mai 1891 pentru inlocuirea vechiului titlu cu acela de "Al.Hasdeu".

La 30 august 1891 s-a serbat noul patron, "Al.Hasdeu", si s-a inaugurat noul an scolar, in noul local; la 28 martie 1891, B.P.Hasdeu propunea ca membri corespondenti ai Academiei Romane, alaturi de O.Schrader, distins lingvist german, T.D.Sperantia, I. Gherea - critic literar, si pe B.Iorgulescu, autorul dictionarului districtului Buzau, insa ultimii doi sunt respinsi, neintocmind numarul de voturi.

In iulie 1891, B.Iorgulescu primeste medalia "Benemerenti", clasa a II-a, pentru scrierile sale geografice.

In anul scolar 1891-1892, Ministerul aproba plata profesorilor de la clasa divizionara infiintata la 1 octombrie 1891, la care sunt numiti alti doi profesori: N.D.Giurescu, fiul maiorului erou de la Rahova, pentru partea literara si Gh.Popescu pentru partea stiintifica; scoala numara 14 profesori si 278 elevi.

Anul scolar 1892-1893 este unul al schimbarilor; B.Iorgulescu face istoricul bibliotecii gimnaziului si se adauga celor 2000 de volume existente cele comandate la Paris (in jur de 3000 de volume). Sunt mentionate in "Cartea de aur" numele principalilor donatori: Ministerul Instructiunii, Academia Romana, Procopie Casotti, D.A.Sturdza, generalul Pencovici, A.Stolojan, Anton Carp, Ionescu-Gion, Gr.Monteoru, C.Ciochinescu, B.Iorgulescu si altii. Se schimba data patronului la 9 noiembrie, intrucat data initiala cadea in vacanta; alaturi de profesorii din anul anterior reapare la partea stiintifica Petru Zaharescu. Numarul profesorilor este de 14, iar cel al elevilor inscrisi - 281; se evidentiaza intre ei elevul Nicolae Petrescu, devenit actor sub numele de Nae Petrescu Ciucurete.

Dupa 26 ani de la infiintarea gimnaziului, Ministerul Instructiunii, prin Ordinul nr. 6917, din 4 noiembrie 1893, aproba infiintarea clasei a V-a (cu 7 elevi), urmand ca sa fie predate gratuit cursurile de catre profesorii gimnaziului.

[sus]

Liceul clasic (1894-1900)

In anul scolar 1894-1895 gimnaziul a functionat tot numai cu o singura clasa (a V-a), dar efectivul de elevi a sporit la 20.

In anul scolar 1895-1896 ia fiinta clasa a VI-a, iar in septembrie 1896, in urma Ordinului nr. 6218 al Ministerului, se infiinteaza si clasa a VII-a, scoala devenind liceu clasic. In iunie 1897 au terminat cursurile primii absolventi de liceu. Din acest moment cresc efectivele de elevi si totodata se imbunatatesc simtitor conditiile materiale, destul de precare in trecut. Intre elevii liceului se disting: Fieroiu Grigore si Vasile Voiculescu - clasa a II-a B, V.Maximilian, Somnea Oprea, Georgescu Constantin - devenit ulterior general.

Legea "Spiru Haret" instituie, incepand cu anul scolar 1897-1898, concurs de admitere la clasa I gimnaziala; este suprimat bacalaureatul, fiind inlocuit cu un examen de absolvire a liceului, tinut in fata unei comisii de profesori ai scolii, cu un presedinte din afara.

Incepand cu clasa a V-a din anul scolar 1901-1902, liceul din Buzau a avut totdeauna cursul superior numai real si clasico-modern. In aceasta perioada sunt cunoscuti pentru rezultate deosebite urmatorii elevi: Costescu Aurel - fiul profesorului diacon I.Costescu-Aurel - cantaret de opera (bariton), Nae Leonard, Vladescu Radu (1886-1964), ajuns profesor universitar de chimie biologica la Facultatea de Medicina Veterinara din Bucuresti, membru al Academiei, membru corespondent al Academiei din Paris; Georgescu Petre (Magura), devenit profesor la scoala normala "Spiru Haret" si la liceul "Hasdeu"; Stancu Alexandru, devenit profesor si director la liceu; Fieroiu Grigore, devenit inginer constructor la Scoala de poduri si sosele Bucuresti; Craifeleanu Aureliu (1884-1938), director al laboratorului de chimie biologica din Neapole; Velimir Maximilian, devenit actor, artist al poporului.

In ultimul an scolar al secolului al XIX-lea, 1899-1900, liceul are 10 clase, 20 de profesori si 471 de elevi; se remarca elevii: Negosanu Grigore, devenit pictor; Dicescu Lazar, devenit medic; Georgescu Demetru, fost profesor al liceului. Un grup de profesori ai gimnaziului au luat initiativa constituirii unei societati pe actiuni pentru deschiderea unei librarii in oras.

In anul scolar 1900-1901, din motive de sanatate, B.Iorgulescu demisioneaza de la directie, fiind inlocuit de Constantin Leonescu. De la 1 septembrie 1901, cursul superior al liceului se desparte in sectia reala si sectia moderna, functionand astfel pana la inceputul anului scolar 1928-1929 cand, prin noua lege a invatamantului secundar, se revine la liceul cu ciclul unitar de cunostinte cu sapte clase.

[sus]

Liceul divizat in 8 clase (1901-1928)

In anul scolar 1901-1902 intra in vigoare "legea Spiru Haret". Cursul superior se bifurca in sectia reala si sectia clasico-moderna, liceul are 9 clase, 21 de profesori si 430 de elevi. Printre elev: Constantinescu D. Constantin (Klaps) de la Beceni, ajuns general de artilerie; Ciopala Stefan, doctor in medicina, medic la Buzau; Proca D. Traian, general medic; Stefanescu Marin, profesor la Universitatea din Cluj.

Director devine, pentru anul scolar 1902-1903, Constantin Giurescu, prin inlocuirea lui C.Leonescu. B.Iorgulescu se imbolnaveste de nervi, fiind suplinit de colegi pe toata perioada anului. Elevii anului sunt: Antonescu Mihai, ajuns ofiter superior; Stoicescu S. Georgel, devenit profesor universitar de chimie la Iasi; Paraschiv Dobre (din Cilibia), devenit general de artilerie; Manciulescu Constantin, devenit magistrat, inventatorul "electrografonului", precursorul magnetofonului de acum (1903). La sfarsitul anului, C.Giurescu obtine o bursa de studii pentru istoria romanilor, la Viena, si paraseste Buzaul. Este numit director Gabriel Barca.

La 2 august 1904 se stinge din viata B.Iorgulescu, intr-un sanatoriu din Bucuresti, si este inhumat in cimitirul "Sfanta Vineri".

In anul scolar 1904-1905, in locul lui B.Iorgulescu este transferat Toma Dicescu, care avea sa fie numit si director provizoriu, inlocuindu-l pe Gabriel Barca. Se remarca la invatatura: Bordescu Al. Ioan, Constantin Haralambie, ambii deveniti generali de armata.

In anul scolar urmator (1905-1906) liceul functioneaza cu 15 clase, 386 de elevi si 21 de profesori. D.Constantinescu isi incheie activitatea didactica, in timp ce noi profesori apar in corpul profesoral: Al.Dem.Scradeanu, C.Lacriteanu, Dem. Popescu, C.Tomulescu si se evidentiaza elevii: Belea Constantin, Mihaiescu P. , Vladescu Radu etc.

Anul scolar 1906-1907 este traversat de evenimente conflictuale intre tarani si autoritati, unii profesori sunt de partea rasculatilor. Acum vine Ilie Dumitrescu la catedra de limba latina si N.I.Nazarie la stiintele naturii; director a fost ales Gheorghe Popescu. In cadrul Ateneului au conferentiat Gr.Tocilescu, Toma Dicescu si doctor Al. Savu.

In anul scolar 1907-1908 scoala functioneaza cu 14 clase in care s-au inscris 434 de elevi si cu 25 de profesori. Se realizeaza lucrari de modificare, adaugire si reparatii a scolii dupa un plan al arhitectului urbei, inginerul A.Penescu. In cadrul Ateneului conferentiaza: P.Zaharescu despre calendare; Toma Dicescu - "Sunt toti oamenii susceptibili de cultura?"; Al.Dem.Scradeanu - "Navigatia aeriana"; Enache Poclitariu - "Generatia spontana"; Oprea Somnea - "Masina omeneasca"; D.Georgescu - "Despre caracter"; Gh.Babes - "Buzaul unguresc".

Anul scolar 1908-1909 are aceeasi structura organizatorica. De la 1 aprilie 1909, pe linga programul de gimnastica s-a introdus instructia militara, predata de capitanul I.Brezeanu. Razboiul pare iminent. Foarte multi absolventi imbratiseaza cariera militara. Sunt evidentiati pentru invatatura urmatorii elevi: Rascan Ion, Dospinoiu I., Ionescu Constantin, Panaitescu Haralambie, Carip Constantin, Bratescu Constantin, Manolescu Nicolae, Velescu Al., Scutaru Ion, Serbanescu Constantin.

La sala Moldavia, in cadrul Ateneului a conferentiat N.Iorga in folosul Ligii culturale, doctor Poenaru-Caplescu, "Tuberculoza", Gh.Scutaru - "Plimbari in vazduh"; in aceeasi sala s-a aniversat ziua Unirii printr-un festival, la 23 ianuarie 1909.

In memoria lui B.Iorgulescu, s-a organizat la 9 ianuarie 1910, in sala teatrului Moldavia, o manifestare artistica pentru ridicarea unui bust al regretatului profesor.

In anul scolar 1910-1911 au loc miscari de profesori; la 19 ianuarie depune juramant pentru directorat N.I.Nazarie, iar o luna mai tarziu, ca subdirector, St.G.Dimitriu. Se disting elevii: Manolescu Nicolae - devenit general de artilerie si Constantin I. Bratescu - devenit general de cavalerie. Biblioteca liceului a primit o insemnata donatie din partea filantropului Procopie Casotti, cuprinzand 954 de volume, tablouri de N.Grigorescu ("Batrana torcand la vatra", "Car cu boi", "Ciobanasul", "Cumpana in Baragan", "Care cu boi", "La scaldat", "Evreul cu caftan", "Vas cu flori") si alte 5 studii si portrete.

Anul scolar 1911-1912 este important prin hotararea Ministerul Instructiunii de construire in Buzau a Scolii Normale si a internatului Liceului "Al. Hasdeu", care a functionat in strada Bucegi (Liceul de Arta). Liceul are 15 clase cu 506 elevi si 25 de profesori. Intre profesorii noi veniti (Al.Stancu, I.Oncica, I.G.Tabacariu), apare Jules Berbier la catedra de franceza. Sunt evidentiati urmatorii elevi: Neamtu Petru - inginer, director general al S.T.B.; Georgescu Cantemir - doctor in chimie, Raiciu Al. Ioan - avocat, doctor in drept la Paris, fost ambasador in Polonia; Ianculescu Romulus - inginer, inspector general C.F.R., Paraschivescu Constantin-Balaceanu - avocat, decanul avocatilor din Bucuresti. De asemenea, in cadrul Ateneului a conferentiat N.Iorga despre "Ce trebuie sa spunem altora?".

In anul scolar 1912-1913, liceul a functionat cu 15 clase (I-III paralele, a IV-a simpla, a V-a si a VIII-a reale si moderne). Intre noii profesori veniti se remarca C.Chiritescu, Ion Trifu, D.Holban, Stefan Trifan, Stefan Sterian. Inceputul Razboiului Balcanic gaseste in corpul profesoral al liceului 16 profesori nemobilizati si 9 mobilizati. Se disting in acest an elevii: Mateescu Cristea, devenit profesor la Institutul Politehnic din Bucuresti, membru corespondent al Academiei, si Contescu Dumitru - profesor-doctor la Facultatea de Medicina Veterinara din Bucuresti. In martie 1913 se infiinteaza, sub indrumarea profesorului de limba romana N.D.Chiriac, "Societatea literara B.P.Hasdeu"; in sala Ateneului a conferentiat A.D.Xenopol despre "Ideea nationala".

Prin crearea clasei a IV-a divizionara, in anul scolar 1913-1914, liceul are toate clasele paralele, devenind liceu dublu (16 clase), formatie ce se va statornici. La catedra au functionat 27 de profesori, dintre care 8 functionau si la Scoala Normala. La 28 ianuarie 1914 este numit director Gh.Rascanu. La invatatura sunt evidentiati: Constantin Velluda - profesor doctor-docent la Facultatea de Farmacie din Cluj; Constantinescu Ion - general de artilerie.

In anul scolar 1914-1915 liceul functioneaza cu 686 de elevi inscrisi si 28 de profesori, majoritatea din anul trecut. Dintre absolventi se disting: Dinulescu Gh. - doctor veterinar, profesor la Facultatea de Medicina Veterinara din Bucuresti; Ionescu T. Ion - general de infanterie; Aldea Romulus - general, comandant de divizie. In cadrul Ateneului, in al XXI-lea an de existenta, conferentiaza profesorul Constantin Provin despre "Opera literara a lui Ibsen".

Anul scolar 1915 - 1916 mai adauga la clasele existente (16), o clasa, a I-a C, extrabugetara, avand 40 de elevi, existenta numai in acest an. Elevi distinsi: Ionescu Stoian, Podeanu Dumitru, Stanescu Dumitru, Costescu Romulus etc.

In timpul primului razboi mondial (1916-1918), scolile nu si-au redeschis cursurile, localurile fiind puse la dispozitia armatei pentru spitale militare. In localul liceului s-a instalat spitalul temporar numarul 171, sub conducerea dr. Petre Inotescu si a directorului Gh. Rascanu; la 26 noiembrie 1916 are loc evacuarea spitalului. Pana la instalarea nemtilor in liceu (1-2 decembrie 1916) pe aici au trecut diverse trupe romanesti si rusesti; este perioada cand dispar parte din obiectele de valoare (toata colectia Casotti) si aproape 20% din volumele bibliotecii. In aceasta perioada director delegat a fost Gh.V.Stanescu.

La 11 februarie 1918, liceul isi redeschide cursurile intr-un local amenajat de Primarie la un loc cu Scoala Normala si Seminarul, unde functioneaza pana la 1 septembrie 1918. La 27 iulie 1918 este numit director N.I.Nazarie. Se remarca in aceasta prioada absolventii: Vencov Stefan - profesor de fizica la Universitatea din Bucuresti, membru al Academiei; Andreescu N. Iulian. In timpul ocupatiei din 1916-1918, localul scolii si dependintele au fost deteriorate si aduse aproape in stare de ruina. Distrugerile au fost evaluate de directorul N.I.Nazarie si autoritatile orasului la suma de 1,8 milioane lei.

Directorul N.I.Nazarie intervine la Comandamentul militar german pentru reinstalarea liceului in localul sau; cursurile se redeschid la 1 noiembrie 1918, cu 14 clase si 26 de profesori. La 25 ianuarie 1919 este ales director Nicoale Baciu. Printre absolventi sunt elevii: Sburlan A. Dumitru, devenit profesor la Politehnica din Bucuresti, Parvulescu Nicolae, doctor inginer, conferentiar la Institutul de Petrol si Gaze din Ploiesti, M.Popescu-Buzau, doctor docent si secretar general al Uniunii Medicale Balcanice.

In anul scolar 1919-1920 se completeaza clasele disparute in timpul razboiului si se infiinteaza mai multe clase la cursul inferior; se ajunge la 17 clase si 24 de profesori. Charles Paquier din misiunea universitara franceza in Romania preda limba franceza. La 15 mai 1920 este inlocuit directorul N.Baciu cu Ilie Dumitrescu. Din seria acestui an absolventul Nestorescu Nicolae a devenit profesor universitar la Facultatea de Medicina din Bucuresti si membru corespondent al Academiei de Stiinte Medicale. In acest an, sub patronajul domnului Ion Trifu, apare revista "Munca intelectuala".

In anul scolar 1920-1921, alaturi de cele 16 clase bugetare, se mai infiinteaza alte 4 clase extrabugetare care au un efectiv total de 915 elevi. La catedra sunt mentionati 29 de profesori; intre absolventii scolii de la finele anului se remarca: Cristea Constantin - devenit profesor la Buzau; Herman Gheorghe - conferentiar la Facultatea de Farmacie din Bucuresti; Negulescu Emil, inginer silvic; Furtunescu G. Ioan (admis cu "lauda" la examenul de diploma). In acest an Ateneul isi reia activitatea, intrerupta pe toata perioada razboiului, iar un an mai tarziu aceasta institutie isi inceteaza activitatea.

In anul scolar 1921-1922 creste la 7 numarul claselor extrabugetare; liceul functioneaza cu 23 de clase in care sunt inscrisi 1093 de elevi. La 1 februarie este numit director Alexandru Stancu. Din aceasta serie se remarca: Grecescu T. Emil, contraamiral, comandantul marinei militare romane dupa 1944, Nicolescu Sorin, inginer, conferentiar la Institutul Politehnic din Bucuresti, Ionescu Gh. - colonel de geniu, comandantul Scolii Militare de Geniu, Rusescu P. Corneliu - profesor de fizica, prorector la Institutul din Galati; Vasilescu Toma, conferentiar la Facultatea de Filologie din Bucuresti.

In anul scolar 1922-1923 comitetul scolar intretine 8 clase extrabugetare, cu un efectiv de 1117 elevi, la care predau 32 de profesori. Localul liceului, devenit neincapator, determina repartizarea cursurilor in doua serii. Se reface o parte din mobilierul distrus, iar N.I.Nazarie reuseste refacerea muzeului de botanica si zoologie. Directorul Alexandru Stancu cumpara, de la mostenitorii lui Petre Inotescu, terenul de cca. 12000 m 2 din strada Libertatii pentru constructia internatului. Acest spatiu va deveni "cu adevarat baza de dezvoltare viitoare a liceului". Pana la ridicarea noii cladiri, liceul a folosit, ca internat, cladirea existenta pe terenul cumparat. Dupa ceva reparatii, s-a deschis in ea un internat mic pentru vreo 20 de bursieri si cativa solventi; in acelasi an s-a infaptuit "instalatiunea unei uzine electrice proprii a liceului", prin contributia comitetului scolar, renuntandu-se la alimentarea din surse externe.

In anul scolar 1923-1924, scoala are 25 de clase (16 bugetare plus 9 extrabugetare), 1189 de elevi si 34 de profesori. Printre elevii absolventi: Tomescu C. Constantin - inginer, devine conferentiar la Facultatea de Transporturi Bucuresti si apoi ministru al C.F.R. in 1951. Apare "Vlastarul", revista a corpului didactic primar din judetul Buzau.Din 8 martie 1925 s-au adus cateva modificari legii lui Spiru Haret, prin transformarea examenului de absolvire

a cursului inferior in examen de admitere in cursul superior si prin transformarea examenului de absolvire a cursului superior in examen de bacalaureat (dupa promovarea clasei a VIII-a), examene care se tineau in doua sesiuni: iunie si septembrie. Intre noii absolventi se disting ulterior: Podeanu Gh. - medic chirurg; Serbanescu Ioan - doctor in stiinte naturale, cercetator la Institutul Geologic; Tanasescu Valeriu - inginer conferentiar la Institutul Politehnic Bucuresti.

Comitetul scolar instituie taxa pentru cladit, de 1000 de lei pentru fiecare elev, si infiinteaza cinematograful liceului - "pretios auxiliar al invatamantului care va scapa elevii de a mai vedea filmele cu subiecte imorale ce rulau in cinematografele din oras", care va functiona in sala de gimnastica.

In anul scolar 1925 -1926 scoala are acelasi numar de clase si profesori; se pune piatra fundamentala a noului internat. Alexandru Stancu, directorul liceului, a mijlocit si cumpararea imobilului mostenitorilor lui N. Sibiceanu, din str. Garii, astazi "Cladirea clubului". La 15 aprilie 1926, Al.Stancu demisioneaza de la directie, lasandu-i locul lui Pamfil Georgian, iar in iunie 1926 este dezvelit bustul lui Basil Iorgulescu.

In anul scolar 1926-1927 liceul are 26 de clase cu un total de 1187 elevi si 37 de profesori. Internatul functioneaza in cele doua imobile nou cumparate, fiind destul de neincapator fata de numeroasele cereri existente. Din promotia acestui an: Popescu C. Ioan - devine conferentiar la catedra de mineralogie si cristalografie a Facultatii de Geologie-Geografie din Bucuresti; Vlad Aurel, inginer constructor, profesor la Facultatea de Drumuri si Poduri Bucuresti. Se cumpara pentru liceu un pian mare si un instrument pentru fanfara, alaturi de alte materiale didactice. Revista "Munca intelectuala" va aparea sub numele de "Revista noastra"(1 ianuarie 1927), avand ca director constant pe C.Cristea.

De la 1 aprilie 1927 a fost numit director Constantin Chiritescu; liceul functioneaza cu 27 de clase (16 bugetare si 11 extrabugetare) avand 1163 de elevi si 33 de profesori. Printre absolventi: Patarlogeanu P. Valeriu, inginer C.F.R., fost prefect dupa 1944; Stanescu St. Ioan - profesor si decan al Institutului Politehnic Brasov; Vasiliu Constantin - arhitect; Macovei D. Pompiliu - arhitect, profesor la Institutul de Arhitectura Bucuresti; Gavat Ioan - doctor in chimie, cercetator la Institutul de Chimie al Academiei.

[sus]

Liceul unitar de sapte clase (1928-1934)

Reforma Invatamantului din mai 1928 prevedea un liceu unitar de sapte ani, cu doua cicluri, iar absolventii cu 7 clase aveau sa urmeze la facultate "un an preparator".

Datorita instalarii perioadei de criza economica, in anul scolar 1928-1929, scoala functioneaza doar cu 14 clase bugetare si 5 extrabugetare, avand un numar de 970 de elevi si 33 de profesori. Director era Sava Anghel. Pamfil Georgian infiinteaza muzeul de antichitati al scolii. Se pun bazele societatii literare "Facla", compusa din elevi din cursul superior.

In anul scolar 1929-1930 sunt consemnate 18 clase (14 bugetare si 4 extrabugetare), 775 de elevi si 28 de profesori. Liceul a intretinut in acest an "elevi de peste hotare" in internat. Dintre absolventi se disting: Dragomirescu Iancu - medic la fostul Spital Brancovenesc, Ionescu N. Dumitru - inginer C.F.R., profesor la Institutul Politehnic Bucuresti; Padureleanu Mircea - medic, fost ambasador in Italia; Palade E. Gheorghe - doctor in medicina, profesor de biologie celulara la Universitatea Rockefeller, laureat al Premiului Nobel; Tomulescu Constantin Stelian - profesor doctor la Facultatea de Stiinte Juridice, Bucuresti; Ion Petrescu-Butoi - doctor in geografie, profesor universitar la Facultatea din Constanta; Popescu N. Teodor - profesor universitar la Facultatea din Oradea.

Liceul pierde clasele extrabugetare in anul scolar 1930-1931 datorita crizei economice, ramanand cu cele 14 clase bugetare si 29 de profesori. Directia este preluata de Alexandru Stancu, apoi de Dimitrie Holban, in acelasi an.

In anul scolar 1931-1932 apare in plus o clasa extrabugetara. La 1 februarie este numit director Constantin Tomulescu, iar la finele anului este inlocuit cu Sava Gr. Anghel. Dintre absolventi se remarca: Mironescu T. Nicolae - inginer in Ministerul Industriei Constructiilor de Masini; Lazarescu D. Ion - decan al Facultatii de Mecanica, Cluj. In toamna anului 1931 se constituie "Cercul Vaschide" la care s-au "raliat" si profesorii liceului "Al.Hasdeu". Cercul a functionat pana in 1947, cand si-a incetat activitatea, determinat de noua conjunctura politica a tarii. In acest an apare "Anuarul Liceului B.P.Hasdeu din Buzau", pentru anii 1924/1925, 1925/1926, 1926/1927, intocmit de Sava Anghel, fost director.

Cu ocazia zilei patronatului din 9 noiembrie 1932, directorul Sava Anghel obtine schimbarea patronatului liceului din "Al.Hasdeu" in "Bogdan Petriceicu Hasdeu"; solemnitatea a prilejuit dezvelirea bustului noului patron, in prezenta sculptorului Oscar Han si a altor personalitati. In cadrul liceului se infiinteaza muzeul regional, care va fi distrus in al doilea razboi mondial. Scoala ramane numai cu cele 14 clase bugetare.

In anul scolar 1933-1934 situatia ramane neschimbata la nivelul populatiei scolare. In scoala se realizeaza de catre profesorul Daniel Cluzel "Expozitia franceza de geografie si turism"; se sarbatoreste, la 24 ianuarie 1934, ziua Unirii.

[sus]

Liceul de 8 clase pe sectii (1934-1948)

Prin Legea Invatamantului din 1934 s-a revenit la Liceul de 8 clase, "cate doua cicluri de 4 ani", cu examen de admitere in ciclul superior. In anul scolar 1934-1935, Liceul B.P.Hasdeu functioneaza cu cele 7 clase paralele. Are deci 14 clase bugetare si 35 de profesori. Este o perioada de tranzitie. In cadrul Societatii "Facla" apare revista "Flori de primavara", de asemenea ia fiinta gruparea "Amicii naturii". In acest an nu exista serie de absolventi.

In anul scolar 1935-1936 liceul isi completeaza cursul de 8 ani, avand 19 clase cu 633 de elevi si 31 de profesori; la limba franceza vine Ioachim Botez (fratele lui Demostene Botez, cel care publicase volumul "Din insemnarile unui belfer").

Anul scolar 1936-1937 are aceleasi structuri; se fac lucrari de renovare a amfiteatrului, se continua lucrarile la noul internat si se fac incercari pentru obtinerea unor colonii ale scolii, la munte si la mare.

In anul scolar 1937-1938, liceul are acelasi numar de 16 clase, pe care le va pastra neschimbate pana in anul 1944; numarul elevilor este de 688, iar al profesorilor - 39. Intr-un interval de un an se succed la conducere profesorii: Stefan Sandulescu (1-17 februarie 1938), Cristea Teodor (17 februarie - 1 august) si Ioan Apreutese. In acest an se confectioneaza mobilier divers si se receptioneaza lucrari la liceu.

In anul scolar 1938-1939 s-au cumparat materiale didactice si paturi pentru internat, se construieste cabana din barne, la Bisoca, pe terenul donat liceului de un cetatean al Buzaului.

Noul an scolar 1939-1940 se deschide sub presiunea celui de-al doilea razboi mondial. La conducere vine Bucur Tincu, transferat de la Tulcea; multi dintre profesori sunt mobilizati primind ordine de chemare, locurile vacante se asigura prin suplinire. La finele anului sunt evidentiati: Balanescu I. Mihail, inginer-sef la Institutul de Fizica Atomica; Diaconescu M. Ionel, inginer, fost ministru adjunct al C.F.R.; Burloi I. Victor - inginer, consilier la Ministerul C.F.R.; Enescu Al. Longinus - farmacist, doctor in medicina, profesor la Facultatea de Medicina Veterinara Iasi; Nicolaescu Mircea - profesor universitar la A.S.E., fost ambasador in Egipt. Se infiinteaza Societatea literara "Octavian Goga", al carei presedinte de onoare este Bucur Tincu, cunoscut cugetator din paginile revistelor ardelene.

In anul scolar 1940-1941 liceul a functionat cu 16 clase bugetare cuprinzand 721 de elevi si 32 de profesori; internatul nu a functionat, fiind rechizitionat de armata; in iulie 1941 s-a instalat in el spitalul militar. Au fost concentrati 10-12 profesori. Procesul de invatamant a fost stanjenit de evenimentele militare. Apare gruparea "Zarathustra", formata din elevi ai liceului nostru si din alte scoli ale orasului.

Intre absolventii anului 1941-1942 se remarca: Ion Caraion (pe numele sau adevarat Diaconescu M. Stelian) - poet; Lungu Alexandru - doctor docent la Institutul de Endocrinologie "C. I. Parhon", si altii.

In anii scolari 1942-1944 liceul functioneaza cu acelasi numar de clase, avand 33 de profesori. Intre absolventi se afla: Antonescu Gh. Stefan - colonel, medic la Spitalul Militar Central, Bucuresti; Ionescu A. Barbu - doctor, sef de lucrari la Institutul "C. I. Parhon"; Tomescu Dumitru - medicul echipei nationale de fotbal; Ionescu Victor - actor la Teatrul din Arad; Lazaroiu Felician - profesor universitar; Vasilescu C. Teodor - medic, cercetator profesor la Institutul Dr.I.Cantacuzino.

Cursurile scolii s-au deschis dupa razboi la 6 noiembrie 1944, cu 16 clase bugetare si 4 clase extrabugetare, avand un efectiv de 1009 elevi la care au predat 40 de profesori. La internat se fac reparatii, desi armata nu se retrasese din el.

In al doilea an de dupa eliberare, 1946, numarul claselor creste prin sporirea numarului claselor extrabugetare, functionand in total 25 de clase, iar numarul profesorilor ajunge la 54.

Anul urmator, 1947, datorita situatiei economice si a secetei, numarul claselor scade la 21; internatul este redat liceului si se fac reparatii curente.

In anul scolar 1948, conform Legii Invatamantului din 1934, Liceul "B.P.Hasdeu" are 22 de clase (16 clase bugetare si 6 extrabugetare), cu un total de 973 elevi si 43 de profesori. Se infiinteaza gimnaziul unic muncitoresc - curs seral. Dintre absolventii renumiti ai acestei perioade amintim pe: Petrescu A. Alexandru - medic, cercetator stiintific la Institutul de inframicrobiologie al Academiei; Vlase Oprea - profesor de educatie fizica, antrenorul echipei de handbal "Dinamo"; Posea N. Nicolae - profesor la Institutul de Petrol si Gaze Ploiesti; Mocanu G. Constantin - profesor universitar (geografie) la A.S.E.; Calusanu Aurelian - inginer, doctor in chimie; Atanasie I. Ioan - profesor universitar la A.S.E., Bucuresti; Fotescu Dumitru - general de artilerie si multi altii.

[sus]

Perioada 1948-1965

Prin Legea pentru Reforma Invatamantului din 2 august 1948, intregul invatamant a trecut in seama statului.

Liceul de 12 ani (1965-1978)

Mostenind o baza materiala destul de modesta, formata din: localul principal construit in 1890, o sala de gimnastica, o cladire destinata claselor I-IV si o parte din cladirea internatului, restul prezentand deteriorari din timpul razboiului, deci necorespunzatoare unui invatamant modern, obiectivele prioritare ale conducerii liceului, imediat dupa 1948, au fost reparatiile cladirilor, amenajarea si dotarea internatului si a anexelor acestuia, dotarea si extinderea laboratoarelor de fizica si biologie.

Mentionam ca in iulie 1949 organele superioare au impus conducerii liceului sa cedeze Scolii profesionale metalurgice cea mai mare parte din spatiul internatului, incat peste 200 de elevi ai liceului nu au mai putut fi cazati in internat.

Dotarea materiala modesta a liceului se mentine si in anii urmatori, datorita fondurilor centralizate si limitate greu de obtinut in cazul unitatilor bugetare ale Ministerului Invatamantului, incat liceul, sub acest aspect al dotarii si inzestrarii materiale, a fost defavorizat. Am putea spune, ca s-a mentinut o situatie paradoxala: scoala cu cele mai vechi traditii din judet, cu cei mai buni elevi, cu cele mai bune rezultate, cu un colectiv didactic competent si exigent, scoala de referinta a judetului si printre cele mai bune din tara, s-a aflat, de neconceput, intr-o stare materiala precara, deloc de invidiat.

[sus]

Scoala medie de 10 ani (1953-1957)

Incepand cu 1953 noua denumire a liceului va fi: "Scoala medie numarul 1 de 10 ani". Problema dotarii materiale insuficiente a liceului se mentine si in aceasta perioada.

[sus]

Scoala medie de 11 ani (1957-1965)

Ca urmare a hotararii C.C. al P.C.R. si a Consiliului de Ministri al R.P.R., din iulie 1956, se trece la scoala medie de 11 ani cu ultimele 2 clase (a X-a si a XI-a) despartite pe sectii: clase umaniste si clase reale. Noua structura intra in vigoare odata cu clasa a VIII-a din anul scolar 1956-1957. In consecinta, in acest an scolar, cursul de zi al liceului n-a avut serie de absolventi; au fost absolventi de clasa a XI-a numai la sectia serala. Din anul scolar 1957-1958 liceul si-a recapatat traditionalul patron, intitulandu-se Scoala medie nr. 1 "B. P. Hasdeu". In acelasi timp, scoala devine mixta.

Pe langa dezvoltarea continua a acestui vechi lacas de cultura se inscrie si atasarea in anul 1959 a sectiei serale, care pana atunci functiona ca scoala medie serala in localul Scolii generale numarul 8, din localitate, precum si infiintarea, in anul 1957, a Scolii sportive de elevi, care pregateste viitorii sportivi de performanta, incepandu-si activitatea cu patru grupe si doua sectii: gimnastica si atletism. Scoala sportiva de elevi devine independenta la 1 septembrie 1972 si a ajuns sa aiba, mai tarziu, 37 de grupe la 7 sectii (volei, handbal, baschet, atletism, gimnastica, tenis de masa, fotbal), ingloband un numar de 750 de elevi si un colectiv de 9 cadre didactice.

[sus]

Perioada 1965-1997

Liceul de 12 ani (1965-1978)

Incepand din septembrie 1965, prin H.C.M. nr. 903, si in conformitate cu "Regulamentul scolilor de cultura generala" elaborat de Ministerul Invatamantului din R.P.R. in 1964, se instituie invatamantul de cultura generala de 12 ani si s-a institutionalizat invatamantul general de 8 ani. Scoala primeste din nou, din septembrie 1965, denumirea de liceu. Tot din acest an, clasele I-VIII merg in lichidare, liceul ramanand numai cu clasele IX-XII. In anul scolar 1965-1966, Liceul "B. P. Hasdeu" a avut 36 de clase la cursul de zi cu 1329 de elevi, si 9 clase la seral cu 344 de elevi inscrisi, precum si un numar de clase la cursul fara frecventa (pentru activistii de partid etc.).

Dupa 1965 s-a reusit, totusi, ca liceul sa se bucure de conditii optime de functionare, si datorita pregatirii Centenarului in anul 1967. Mai intai, in anii 1965-1966, s-au realizat: incalzirea centrala a intregului imobil, reparatii de interior, dotarea unor sali de clasa cu mobilier, inzestrarea laboratoarelor de fizica si de chimie si amenajarea unei noi sali de gimnastica, la care se adauga si amenajarea parcului din curtea liceului, realizat in anul 1958. In 1967 apare un numar festiv al revistei "Munca si talent", cu ocazia centenarului liceului, in care apare imnul liceului.

In anul 1967-1968 au functionat 2 clase a IV-a cu 66 elevi, 3 clase de gimnaziu (a VIII-a) cu 99 elevi, 27 clase de liceu cu 799 elevi, din care 11 clase de real (5 clase de a X-a si 6 clase a XI-a). Au functionat, de asemenea, 87 de cadre didactice (profesori, ingineri si maistri).

In anul 1968-1969 au functionat 4 clase de gimnaziu cu program de educatie fizica, cuprinzand 125 de elevi (a V-a si a VI-a), 23 clase de liceu cu 1187 de elevi, dintre care au ramas repetenti, la clasele IX-XII, 67 de elevi (a IX-a 39, a X-a 14, a XI-a 14 si a XII-a 0). In aceasta perioada au functionat 81 de cadre didactice (profesori, ingineri si maistri).

Legea Invatamantului din 1969 impune durata invatamantului obligatorie de 10 ani.

In anul 1969-1970 au functionat 6 clase de gimnaziu cu 177 elevi, 31 clase de liceu-zi cu 1209 elevi si 17 clase de liceu-seral cu 603 elevi; au fost formate 13 grupe sportive cu 297 de elevi. In aceasta perioada au functionat 98 de cadre didactice (profesori, ingineri si maistri).

In anul 1970-1971 au functionat 8 clase de gimnaziu cu program de educatie fizica cu 215 elevi, 32 clase de liceu-zi cu 1154 elevi si 16 clase de liceu-seral cu 685 elevi. In aceasta perioada au functionat 105 cadre didactice (profesori, ingineri si maistri).

In anul 1971-1972 au functionat 18 clase de gimnaziu cu 236 elevi, 35 clase de liceu-zi cu 1199 elevi si 16 clase de liceu-seral cu 626 elevi. In aceasta perioada au functionat 114 cadre didactice (profesori, ingineri si maistri).

In anul 1972-1973 au functionat 8 clase de gimnaziu cu 220 elevi, 34 clase de liceu-zi cu 1153 elevi si 17 clase de liceu-seral cu 660 elevi. In aceasta perioada au functionat 108 cadre didactice (profesori, ingineri si maistri). Apare revista "Munca si talent", seria de matematica si suplimentul literar "Lira".

In anul 1973-1974 au functionat 8 clase de gimnaziu cu 211 elevi, 32 clase de liceu-zi cu 1104 elevi si 17 clase de liceu-seral cu 688 elevi. In aceasta perioada au functionat 99 de cadre didactice (profesori, ingineri si maistri).

In anul 1974-1975 au functionat 8 clase de gimnaziu cu 220 elevi, 31 clase de liceu-zi (real - 29 clase si uman - 2 clase) cu 1037 elevi si 18 clase de liceu-seral cu 693 elevi. In aceasta perioada au functionat 98 de cadre didactice (profesori, ingineri si maistri).

In anul 1975-1976 au functionat 8 clase de gimnaziu cu 260 elevi, 31 clase de liceu-zi (real - 29 clase si uman - 2 clase) cu 1032 elevi si 18 clase de liceu-seral cu 587 elevi. In aceasta perioada au functionat 102 cadre didactice (profesori, ingineri si maistri).

In anul 1976-1977 au functionat 8 clase de gimnaziu cu 245 elevi, 29 clase de liceu-zi (real - 28 clase si uman - o clasa) cu 990 elevi si 18 clase de liceu-seral cu 669 elevi. In aceasta perioada au functionat 101 cadre didactice (profesori, ingineri si maistri).

In anul 1977-1978 au functionat 8 clase de gimnaziu cu 243 elevi, 29 clase de liceu-zi cu 1005 elevi si 18 clase de liceu-seral cu 611 elevi. In anul scolar 1977-1978 liceul a capatat denumirea de "Liceu de matematica-fizica" cu profilele: matematica-electrotehnica; matematica-mecanica; matematica-mecanica cu program de educatie fizica. In aceasta perioada au functionat 120 cadre didactice (profesori, ingineri si maistri).

[sus]

Liceul cu mai multe profile (1978-1989)

Ca urmare a "Legii Invatamantului" din 26 decembrie 1978, invatamantul liceal trebuia sa se organizeze pe mai multe profile, in functie de cerintele de pregatire a fortei de munca. Ca urmare, profilelor traditionale li s-au adaugat si noile profile tehnice, experimentate in anul scolar precedent.

In anul 1978-1979 au functionat 8 clase de gimnaziu cu 251 elevi, 36 clase de liceu-zi cu 1226 elevi si 19 clase de liceu-seral cu 636 elevi. In aceasta perioada au functionat 106 cadre didactice (profesori, ingineri si maistri).

In anul 1979-1980 au functionat 6 clase de gimnaziu cu 219 elevi, 27 clase de liceu-zi cu 1160 elevi si 17 clase de liceu-seral cu 559 elevi. In aceasta perioada au functionat 112 cadre didactice (profesori, ingineri si maistri).

In anul 1980-1981 au functionat 4 clase de gimnaziu cu 161 elevi, 31 clase de liceu-zi cu 1128 elevi si 12 clase de liceu-seral cu 411 elevi. In aceasta perioada au functionat 102 cadre didactice (profesori, ingineri si maistri).

In anul 1981-1982 au functionat 6 clase de gimnaziu cu 210 elevi, 31 clase de liceu-zi cu 1132 elevi si 7 clase de liceu-seral cu 269 de elevi. In aceasta perioada au functionat 79 de cadre didactice (profesori, ingineri si maistri).

In anul 1982-1983 au functionat 6 clase de gimnaziu cu 222 elevi, 36 clase de liceu-zi cu 1328 elevi si 5 clase de liceu-seral cu 142 elevi. In aceasta perioada au functionat 101 cadre didactice (profesori, ingineri si maistri).

In anul 1983-1984 au functionat 8 clase de gimnaziu cu 321 elevi, 38 clase de liceu-zi cu 1406 elevi si 3 clase de liceu-seral cu 105 elevi. In aceasta perioada au functionat 96 de cadre didactice (profesori, ingineri si maistri).

In anul 1984-1985 au functionat 10 clase de gimnaziu cu 422 elevi, 46 clase de liceu-zi cu 1682 elevi si 3 clase de liceu-seral cu 101 elevi. In aceasta perioada au functionat 109 cadre didactice (profesori, ingineri si maistri).

In anul 1985-1986 au functionat 8 clase de gimnaziu cu 337 elevi, 47 clase de liceu-zi cu 1737 elevi si 3 clase de liceu-seral cu 93 elevi. In aceasta perioada au functionat 109 cadre didactice (profesori, ingineri si maistri).

In anul 1986-1987 au functionat 6 clase de gimnaziu cu 264 elevi, 41 clase de liceu-zi cu 1539 elevi si 4 clase de liceu-seral cu 150 elevi. In aceasta perioada au functionat 98 de cadre didactice (profesori, ingineri si maistri).

In anul 1987-1988 au functionat 5 clase de gimnaziu cu 212 elevi, 39 clase de liceu-zi cu 1446 elevi si 7 clase de liceu-seral cu 270 elevi. In aceasta perioada au functionat 75 de cadre didactice (profesori, ingineri si maistri).

In anul 1988-1989 au functionat 4 clase de gimnaziu cu 154 de elevi, 41 clase de liceu-zi cu 1496 elevi si 7 clase de liceu-seral cu 277 elevi. In aceasta perioada au functionat 81 de cadre didactice (profesori, ingineri si maistri).

In anul 1989-1990 liceul a capatat denumirea de "Liceu de matematica-fizica", profilele cu caracter industrial fiind in lichidare. In acest an au functionat 3 clase de gimnaziu cu 116 elevi, 37 clase de liceu-zi cu 1334 elevi (1/2 informatica, 12 matematica, 8 electrotehnica si 16 1/2 mecanica) si 8 clase de liceu-seral cu 285 elevi. In aceasta perioada au functionat 82 de cadre didactice (profesori, ingineri si maistri).

[sus]

Liceul teoretic (1990- prezent)

In anul 1990-1991 denumirea scolii devine aceea de "Liceul teoretic B.P.Hasdeu"; in acest an au functionat 2 clase de gimnaziu cu 69 elevi, 48 clase de liceu-zi cu 1476 elevi, 7 clase de liceu-seral cu 192 elevi si o clasa complementara, cu 37 elevi. In acest an scolar au functionat 86 de cadre didactice(profesori, ingineri si maistri).

In anul 1991-1992 au functionat 5 clase de gimnaziu cu 160 elevi, 27 clase de liceu-zi profil real cu 780 elevi, 7 clase de liceu-zi profil uman cu 211 elevi, 4 clase de liceu-zi profil de informatica cu 112 elevi, 12 clase de liceu-zi profil industrial cu 342 elevi, 2 clase de liceu-zi profil complementar cu 63 elevi si 2 clase de liceu-seral cu 64 elevi (1 clasa a XII-a si 1 clasa a XIII-a). In acest an scolar au functionat 99 de cadre didactice (profesori, ingineri si maistri). Apare revista "Spre astre" cu ocazia sarbatorilor prilejuite de implinirea a 125 de ani de existenta a liceului.

In anul 1992-1993 au functionat 7 clase de gimnaziu cu 211 elevi, 50 clase de liceu-zi cu 1470 elevi dintre care pentru profil real sunt 22 clase de matematica-fizica cu 638 elevi, 6 clase de chimie-biologie cu 172 elevi si 4 clase de fizica-chimie cu 103 elevi; pentru profil uman sunt 6 clase de filologie cu 170 elevi si 3 clase de limbi straine cu 88 elevi; pentru profil de informatica sunt 5 clase cu 143 elevi; pentru profil industrial sunt 4 clase in lichidare si o clasa de liceu-seral cu 12 elevi in lichidare (ucenicie-lichidat). In acest an scolar au functionat 95 de cadre didactice (profesori, ingineri si maistri).

In anul 1993-1994 au functionat 5 clase de gimnaziu cu 176 elevi, 50 clase de liceu cu 1502 elevi, dintre care pentru profil real sunt 23 de clase de matematica-fizica, 4 clase de fizica-chimie, 7 clase de chimie-biologie; pentru profil uman - 7 clase de filologie si 4 clase de limbi straine; pentru profil de informatica - 5 clase. In acest an scolar au functionat 97 de cadre didactice.

In anul 1994-1995 au functionat 6 clase de gimnaziu cu 178 elevi, 49 clase de liceu cu 1531 elevi dintre care pentru profil real sunt 23 de clase de matematica-fizica, 4 clase de fizica-chimie, 7 clase de chimie-biologie, pentru profil uman - 7 clase de filologie si 4 clase de limbi straine, iar pentru profil de informatica - 4 clase. In acest an scolar au functionat 107 de cadre didactice. In anul 1994 apar revistele "Agora" si "Vinovati fara vina", precum si revista "Fituica", pe 11 noiembrie 1994.

In anul 1995-1996 au functionat 6 clase de gimnaziu cu 198 elevi, 52 clase de liceu cu 1646 elevi dintre care 5 clase profil informatica cu 161 elevi, 23 clase profil de matematica-fizica cu 704 elevi, 8 clase de chimie-biologie cu 269 elevi, 3 clase de fizica-chimie cu 83 elevi, 8 clase de filologie cu 257 elevi si 5 clase de limbi straine cu 172 elevi. In acest an scolar au functionat 108 cadre didactice.

In anul 1996-1997 denumirea liceului se modifica in "Colegiul B.P.Hasdeu" ca o recunoastere a valorii indubitabile a acestui lacas de invatamat si cultura. In acest an au functionat 6 clase de gimnaziu cu 197 elevi, 50 clase de liceu cu 1644 elevi dintre care 20 clase de matematica-fizica cu 654 elevi, 8 clase de chimie-biologie cu 264 elevi, 2 clase de fizica-chimie cu 59 elevi, 8 clase de filologie cu 274 elevi, 6 clase de limbi straine cu 195 elevi si 6 clase de informatica cu 198 elevi. In aceasta perioada au functionat 107 de cadre didactice. Apar revistele "Beep" si "Plus".

In anul 1997-1998 functioneaza 8 clase de gimnaziu cu 251 elevi, 48 clase de liceu cu 1472 elevi dintre care 19 clase de matematica-fizica cu 568 elevi, 8 clase de chimie-biologie cu 245 elevi, o clasa de fizica-chimie cu 27 elevi, 8 clase de filologie cu 257 elevi, 6 clase de limbi straine cu 189 elevi si 6 clase de informatica cu 186 elevi. In aceasta perioada functioneaza 106 de cadre didactice.

Analiza datelor statistice referitoare la cadrele didactice si elevii ce au frecventat cursurile acestui liceu constatam ca, in perioada 1965-1997, numarul acestora sporeste constant, ceea ce demonstreaza interesul sporit fata de acest lacas de invatamant. Numarul mare de cadre didactice este normal pentru activitatea desfasurata, liceul bucurandu-se permanent de o incadrare corespunzatoare cu cadre calificate. In aceasta perioada, in personalul didactic a fost inclus si un numar important de ingineri si maistri, specialisti in mecanica, electrotehnica si informatica, care s-au ocupat de pregatirea tehnico-productiva a elevilor. De asemenea, un numar important de cadre didactice au fost solicitate in aceasta perioada de catre Inspectoratul scolar ca metodisti si inspectori la diferite specialitati sau in calitate de inspectori generali.

Rezultatele obtinute la concursurile scolare, inclusiv premiile obtinute la olimpiadele internationale, demonstreaza ca personalul didactic si elevii din ultimii 30 de ani au continuat traditia frumoasa a liceului si au mentinut activitatea didactica la cote inalte. Printre elevii premianti s-au remarcat, prin rezultate deosebite, urmatorii: Enescu Bogdan, Ghioca Dragos, Mirica Liviu, Fedeles Bogdan, Nichita Eleodor, Oprea (Smuleac) Natasa Viorica, Margarit Amalia, Smuleac Adriana Tamara.

[sus]
© BPH 2010-2012