Acasa Anunturi Evenimente/Stiri Tur Virtual Galerie foto

Simpozionul "George Emil Palade"

 


 


 

 


 

RAPORT

Proiect educa╚Ťional interdisciplinar

desf─â╚Öurat anual în cadrul Colegiului Na╚Ťional

Bogdan Petriceicu Hasdeu” Buz─âu


 


 


 


 


 


 

 

PERIOADA DERUL─éRII:

 

OCTOMBRIE - NOIEMBRIE

2017


 


 


 


 

Profesor coordonator,

Dragomir Mariana,


 


 

 

Simpozion “George Emil Palade”


 

Anul acesta Simpozionul „George Emil Palade”, devenit tradi╚Ťie pentru activit─â╚Ťile derulate de catedra de ╚Ötiin╚Ťe a Colegiului Na╚Ťional „B.P. Hasdeu”, a debutat cu evenimente surpriz─â:

Între Einstein ╚Öi Palade

Profesor, Virginia Mîndru╚Ť─â T─ân─âsescu

Uneori hazardul este mai puternic decât planurile noastre. Nu vom ╚Öti niciodata cu certitudine ce ne rezerv─â viitorul, dar putem încerca s─â-l creion─âm a╚Öa cum ne dorim ╚Öi apoi s─â muncim ca s─â-l construim dup─â acest tipar. În decurs de o s─âpt─âmân─â hasdeenii au avut ocazia s─â stea fa╚Ť─â în fa╚Ť─â cu doi oameni c─ârora acest demers le-a reu╚Öit.

M ar╚Ťi 24 octombrie, un fost absolvent de marc─â al Colegiului Na╚Ťional „B.P. Hasdeu” p─â╚Öea, nu f─âr─â emo╚Ťii, pe treptele ╚Öcolii absolvite cu câ╚Ťiva ani în urm─â. Nu mul╚Ťi, dar suficien╚Ťi cât s─â-╚Öi fac─â studiile într-una dintre cele mai prestigioase universit─â╚Ťi din lume, dup─â care s─â înceap─â un doctorat într-o alta, la fel de prestigioas─â. Ie╚Öit de pe b─âncile ╚Öcolii în care a înv─â╚Ťat laureatul premiului Nobel, George Emil Palade, Drago╚Ö Ionu╚Ť Potîrniche a ales s─â-╚Öi continue studiile în ╚Öcoala unde a lucrat mai bine de 20 de ani un alt laureat al aceluia╚Öi premiu, Albert Einstein.

Cu un palmares care i-a determinat pe cei de la Princeton University s─â-l accepte f─âr─â rezerve, Drago╚Ö Ionu╚Ť Potârniche î╚Öi urmeaz─â visul, dincolo de ocean, unde poart─â cu sine, cu mândrie o parte din locurile unde s-a n─âscut ╚Öi a copil─ârit. Modest, a plecat ochii în p─âmânt când le-am spus colegilor s─âi, hasdeenii de ast─âzi, c─â a fost olimpic interna╚Ťional, premiat la toate olimpiadele na╚Ťionale de fizic─â, distins cu premiul de excelen╚Ť─â pentru întreaga activitate competi╚Ťional─â de c─âtre Societatea Român─â de Fizic─â ╚Öi premiat apoi ╚Öi de  Liga Studen┼úilor Români din Str─âin─âtate, la Gala din 2012, pentru cele mai bune rezultate în plan academic ┼či extra-curricular pentru anul academic 2010-2011. Absolvent al Princeton University, ast─âzi doctorand la Berkeley University, Drago╚Ö le-a povestiti colegilor s─âi cum i-a pl─âcut s─â înve╚Öe nu doar la fizic─â sau matematic─â, ci ╚Öi filosofie, istorie, geografie, cum a fost via╚Ťa de elev, apoi cea de student ╚Öi acum cea de doctorand, cum merge la ╚Ťcoal─â cu bicicleta, cum a înv─â╚Ťat s─â accepte deopotriv─â succesul ╚Öi e╚Öecul, ca fiind parte din via╚Ť─â. Dialogul între ei s-a închegat firesc ╚Öi nestingherit; a fost ca o discu╚Ťie între vechi cuno╚Ötin╚Ťe care nu s-au mai v─âzut de ceva timp. Nu ╚Ötiu ce a creat puntea dintre ei, dar ╚Ötiu c─â se sunase de mult, dar cei care ast─âzi poart─â costumul hasdeean nu se mai îndurau s─â plece din amfiteatru.

Am dat mâna cu Buzz Aldrin

P rincipiul tranzitivit─â╚Ťii rela╚Ťiilor interumane: Dac─â am dat mâna cu domnul profesor James Kaas, care a dat mâna cu Buzz Aldrin (omul care a pus piciorul pe Lun─â), înseamn─â c─â am dat mâna cu Buzz Aldrin. Detaliile ╚Ťin doar de relativitatea temporal─â.

Din nou mar╚Ťi, 31 octombrie, profesorul James Kaaas, de la University College London, a vizitat Buz─âul ╚Öi le-a vorbit tinerilor hasdeeni despre ce înseamn─â s─â-╚Ťi urmezi visul ╚Öi s─â lup╚Ťi pentru el. Invitat de Clubul Rotary Buz─âu pentru a discuta despre înfiin╚Ťarea în ora╚Öul nostru a Centrului ╚śtiin╚Ťific Interactiv Explorer (un proiect ambi╚Ťios care începe s─â prind─â via╚Ť─â), domnul profesor a avut amabilitatea s─â sus╚Ťin─â o conferin╚Ť─â ╚Öi în amfiteatrul Colegiului Na╚Ťional „B.P. Hasdeu”. Am avut, în câteva zeci de minute, o lec╚Ťie de istorie personal─â, împletit─â cu una de istorie a zborului în spa╚Ťiu. Domnul profesor ne-a împ─ârt─â╚Öit, cu o deschidere extraordinar─â, aspecte ╚Öi fapte din via╚Ťa personal─â, tr─âiri ╚Öi emo╚Ťii pe care le-a avut în propria existen╚Ť─â, strâns legat─â de evolu╚Ťia zborului uman în spa╚Ťiul cosmic. Dialogul s-a închegat ╚Öi de aceast─â dat─â în mod firesc, chiar dac─â era în limba englez─â. Cred c─â dac─â este s─â vorbim despre educa╚Ťie, interdisciplinaritate, discurs motiva╚Ťional, aceste dou─â întâlniri sunt mult deasupra defini╚Ťiilor pe care le g─âsim în DEX pentru aceste cuvinte, de altfel foarte uzitate în zilele noastre.

Dac─â mi-a╚Ö fi propus s─â se întâmple aceste dou─â evenimente exact a╚Öa cum s-au întâmplat ele, sigur nu mi-ar fi ie╚Öit. Uneori hazardul este mai puternic decât planurile noastre.

Profesor Virginia Mîndru╚Ť─â T─ân─âsescu – Colegiul Na╚Ťional „B.P. Hasdeu”


 

Solu╚Ťii ╚Öi... solu╚Ťii


 

Activitate desf─â╚Öurat─â cu elevii clasei a V-a, de c─âtre profesorii Virginia Mîndru╚Ť─â T─ân─âsescu ╚Öi Viviana G─âitanovici, coordonatoare ale cursului op╚Ťional integrat: Experimente ╚Ötiin╚Ťifice inspirate din literatur─â ╚Öi filme

P ornind de la un fragment din cartea Poveste f─âr─â sfâr╚Öit ╚Öi de la un fragment nonliterar despre stratificarea apei lacurilor, boboceii hasdeeni au fost invita╚Ťi s─â g─âseasc─â solu╚Ťii ╚Öi r─âspunsuri. Au realizat solu╚Ťii cu diverse concentra╚Ťii de zah─âr în ap─â ( chiar dac─â nu ╚Ötiu înc─â exact ce înseamn─â concentra╚Ťie...), dup─â care le-au colorat, iar mai poi, cu mare grij─â, le-au turnat într-un pahar transparent ╚Öi au observat c─â, dac─â nu agit─â paharul acestea nu se amestec─â.


 

Am muncit...


 

și am reușit!


 

 


 

O c─âl─âtorie prin spa╚Ťiul cosmic

Profesor, Mariana Dragomir


 

In cadrul s─âpt─âmânii “George Emil Palade”organizat─â la Colegiul Nartional “B.P. Hasdeu”, elevii clasei a XI-a C , L─âc─âtu╚Ö Elena, Onciou Daniela , Ungureanu Mihai, sub coordonarea doamnei profesoare Dragomir Mariana , au prezentat proiectul “O c─âl─âtorie prin spa╚Ťiul cosmic “ colegilor lor de la clasa a XI-a A.

 

 

Opinii despre prezentare:
“Pentru început afl─âm ce este astronomia si cîte ceva despre crearea Universului . Afl─âm cum a fost format Universul , intelegem mai bine teoria Big Bang-ului , dar descoperim si alte teorii cum ar fi Teoria St─ârii Sta╚Ťionare care contrazice Teoria Big Bang-ului . Vizion─âm un filmulet cu unele dintre cele mai “terifiante“ lucruri din Univers si analiz─âm ni╚Öte constela╚Ťii expuxe intr-un afi╚Ö creat chiar de ei”- Bianca Turcu cls a XI- a A

“ A fost o prezentare plin─â de con╚Ťinut ╚Ötiintifico-educativ, bine sintetizat. Mi-a placut mult “- Bogdan Marcu, cls a XI-a A

“ Am fot pl─âcut impresionat─â de activit─â╚Ťile interactive, mai ales de rebusul de la final”- Fr─â╚Ťiloiu Monica .

Printre subiectele abordate în timpul prezent─ârii s-au num─ârat ╚Öi: Descoperiri ale fizicienilor Nicolaus Copernic, Isaac Newton, Galileo Galilei, apoi „Formarea Universului.” Rares Stanciu cls aXI-A

 


 


 

Curiozit─â╚Ťi, experiment, adev─âr

Profesor, Viorica Raicu

 

 

Adesea vedem sau auzim curiozit─â┼úi din domeniul ┼čtiin┼úelor, care ne impresionez─â sau ne îndeamn─â la c─âutarea unui r─âspuns, a unei explica┼úii concrete sau, la generarea unei concluzii. Pentru toate acestea experimentul poate fi un generator al adev─ârului ┼čtiin┼úific. Din acest motiv ne-am propus ca plecând de la un banal experiment s─â putem concluziona un proces chimic/sau fizic pe care apoi s─â-l folosim în aplica┼úii practice utile.

Iata ce afirm─â elevii clasei a XI-a F dupa finalizarea acestei activit─â┼úi realizat─â în sapt─âmâna Emil Palade:

  “În laboratorul de chimie are loc magia. De mic copil m-a atras ideea de a experimenta cu substan┼úe necunoscute pentru a ob┼úine ceva spectaculos. Aceast─â activitate m-a încântat nespus de mult. Colegii mei au realizat ┼či explicat o serie de reac┼úii inedite, ca de exemplu: batiste care nu ard, ob┼úinerea de zapad─â artificial─â, pasta de din┼úi, realizarea unor mini tunuri. Chimia este mult mai u┼čor de re┼úinut atunci când po┼úi s─â vezi ce se întâmpl─â ┼či simt c─â dup─â aceast─â or─â sunt mult mai investit─â în aceast─â materie. Aplica┼úiile practice în casa omului sunt îns─â partea mea preferat─â. Sunt nerabd─âtoare s─â-mi selectez re┼úetele de pr─âjituri ce folosesc bicarbonatul de sodiu/prof de copt, având în vedere c─â azi am aflat prin ce se deosebesc cele 2 ingrediente ┼či cum pot fi folosite. Este bine s─â avem ┼či astfel de ore distractive care te scot din momotonia orelor de curs” eleva Albu Miruna

 

O ora plin─â de experimente este ceea ce î┼či poate dori cel mai mult un elev pasionat de ┼čtiin╚Ťele naturii, chimie, biologie, fizic─â. O astfel de activitate ne îmbog─â╚Ťe╚Öte  cultura general─â, aratându-ne importan╚Ťa substan╚Ťelor cu care lucr─âm în mod teoretic precum ┼či existen┼úa aplica╚Ťiilor practice reale a ceea ce înv─â╚Ť─âm noi la ┼čcoal─â (metode de a elimina diverse pete de pe ╚Ťes─âturi). Consider c─â astfel de experien╚Ťe în care se îmbin─â practica cu teoria sunt cele care pot consolida cuno╚Ötin╚Ťele ╚Öi ne pun la încercare, determinându-ne s─â c─âut─âm r─âspunsuri la ceea ce vedemPe lâng─â munca individual─â, a fost o minunat─â experien┼ú─â de echip─â prin care activitatea a fost dus─â la cap─ât cu succes.” eleva Barb─âlat─â Didina

 

A┼ča cum ne spune ┼či titlul, "Curiozitate-Experiment-┼×tiin┼ú─â", aceast─â activitate am dedicat-o fenomenelor chimice. Ast─âzi am încercat s─â le ar─ât colegilor mei cât de utile sunt experimentele în via┼úa fiec─âruia. Astfel, to┼úi am în┼úeles ┼či am re┼úinut mai u┼čor ceea ce se poate întâmpla în jurul nostru. Nu a fost o lec┼úie plictisitoare de teorie, chiar am reu┼čit s─â capt─âm aten┼úia prin diversele experimente realizate. Echipa de elevi a colaborat, aducând totodat─â complet─âri/amintiri de la alte experimente.” eleva Potera┼č Beatrice

 

In concluzie: experimentele chimice, ajut─â s─â în┼úelegem mai bine fenomene din jurul nostru, s─â le identific─âm, s─â le folosim apoi con┼čtientizând astfel diferen┼úa dintre ce este bun ┼či ce este r─âu.


 

 

 

 

 


 


 

Istoria chimiei

Profesor, Cristiana Sichim


 

Anul acesta, clasa a VII-a a fost clasa care s-a preg─âtit pentru activit─â╚Ťile din cadrul ,,S─âpt─âmâna Palade”.

Elevii clasei s-au împ─âr╚Ťit pe grupe ╚Öi fiecare grup─â a avut de c─âutat informa╚Ťii despre perioadele de referin╚Ť─â în definirea chimiei ca ╚Ötiin╚Ť─â.

Am plecat într-o incursiune pornind din antichitate, aflând de ce e╚Öte╚Öugarii egipteni erau renumi╚Ťi nu numai în modul de îmb─âls─âmare a mor╚Ťilor, ci ╚Öi în extragerea metalelor din minereuri, ob╚Ťinerea de aliaje precum bronzul, fabricarea sticlei, în realizarea diverselor combina╚Ťii chimice ╚Öi pigmen╚Ťi pentru cosmetice ╚Öi picturi, fermentarea berii ╚Öi a vinului ╚Öi leacuri pentru diverse boli. Am ajuns ╚Öi în Mesopotania; Mesopotamia fiind s─ârac─â în minereuri, piatr─â de construc╚Ťie ╚Öi lemn, me╚Öte╚Öugarii foloseau ca materii prime pentru construc╚Ťii ╚Öi f─âurirea obiectelor casnice argila ╚Öi trestia, iar în construc╚Ťii, pe lâng─â c─âr─âmizile din argil─â arse la soare, utilizau, pentru prima dat─â în istorie, bitumul ca liant pentru fixarea acestora între ele.

Me╚Öte╚Öugarii fenicieni erau neîntrecu╚Ťi în fabricarea sticlei. Ace╚Ötia au fost primii care au extras purpura din corpul molu╚Ötei Murex purpureus ╚Öi au utilizat-o în colorarea vestimenta╚Ťiei, iar me╚Öte╚Öugarii chinezi preparau bronzul înc─â din secolul al X-lea î.Hr. ╚Öi au început s─â extrag─â zincul înc─â din secolul I î.Hr. Tot chinezii sunt primii care au fabricat hârtia din m─âtase, apoi din apoi din scoar╚Ťa unor arbori, material textil, cânep─â (inventatorul Cai Lun, în anul 105). Elevii au aflat c─â în ceea ce prive╚Öte alc─âtuirea material─â a lumii, filozofia chinez─â considera c─â la baza universului se afl─â cinci substan╚Ťe primordiale (ap─â, p─âmânt, lemn, foc, metal), aflate sub ac╚Ťiunea a dou─â for╚Ťe antagoniste: Yin ╚Öi Yang.

Am ajuns apoi în Grecia unde s-au produs pigmen╚Ťi utili în art─â, incluzând plumbul alb (carbonat de plumb sau ceruzit─â) ╚Öi verdele de Grecia.

╚śi c─âl─âtoria a continuat prin epoca alchimiei, elevii s-au informat unii pe al╚Ťii cine au fost alchimi╚Ötii, ce înseamn─â iatrochimie, când a început chimia s─â devin─â cu adev─ârat o ╚Ötiin╚Ť─â bazat─â pe fundamente ╚Ötiin╚Ťifice ╚Öi care sunt marile descopriri ale chimie contemporane.

Invitat─â la prezentare, a fost doamna profesor Melania Nicolae, diriginta clasei care a apreciat munca elevilor, dar a f─âcut ╚Öi unele observa╚Ťii vis a vis de modul de întocmirea a unor slideri.

 

 


 

 

 

Celula, de la fundamentele teoretice la practic─â

Profesor, Preda Mihaela

Laboratorul de analize medicale este unitatea furnizoare de servicii medicale de laborator. Aceste servicii constau în examinarea materialelor provenite din corpul uman prin diverse metode ╚Öi tehnici de biochimie, hematologie, imunohematologie, imunologie, microbiologie, genetic─â, citologie, anatomie patologic─â, toxicologie, biologie celular─â ╚Öi molecular─â, biofizic─â etc, cu scopul de a furniza informa╚Ťii pentru diagnosticul, tratamentul ╚Öi prevenirea bolilor sau pentru evaluarea st─ârii de s─ân─âtate a popula╚Ťiei.

Astfel, in cadrul activitatii “Celula de la fundamentele teoretice la practica” ne-am propus stabilirea leg─âturii între no┼úiunile teoretic─â ┼či lumea real─â, intr-un laborator de analize medicale. Ce se intampla cu probele biologice recoltate in laborator sau…de la proba la rezultat! Am realizat studiul experimental: preparate lama-lamela cu celula epiteliala, frotiu sanguin cu eritrocite si leucocite, sediment cu cristale de acid uric, oxalat de calciu, cristale fosfato-aminiaco-magnezian, cristale bilirubina. Interpretarea datelor ┼či formularea concluziilor le-am realizat cu ajutorul doamnei biolog Dinu Andreea.

Sunt foarte impresionat de aceast─â activitate, care ne-a ajutat s─â în╚Ťelegem ce este cu adev─ârat viata, pe ce se bazeaz─â viata, cum este sintetizat─â viata! Aceste zile dedicate lui G.E. Palade mi-au l─ârgit orizontul de cunoa╚Ötere ╚Öi m-au ajutat s─â r─âspund la multe întreb─âri pe care mi le pusesem cu mult timp în urm─â!” a afirmat elevul Cosmin Leonte, clasa a _IX-a J.


 

 

 

 


 

Ramona D. ╚śtefania, eleva in clasa a IX-a J sustine ca „A fost o activitate interesant─â din care am înv─â╚Ťat o mul╚Ťime de lucruri noi ╚Öi impresionante!”

 

Unda Pendular─â

Profesor, Trocaru Maria

Clasa a XI-a E

Materiale utilizate:

  • cadru confec╚Ťionat din lemn

  • 3 m de sfoar─â

  • 16 piuli╚Ťe

  • 17 cuie

  • suprafa╚Ť─â de lemn

Procedur─â:

1. Am realizat cadrul, cu lungimea por╚Ťiunii orizontale  , picioarele cadrului cu  . 

 

 

 2. Am folosit 17 cuie pentru sus╚Ťinerea sforii.

3. Am împ─âr╚Ťit sfoara, cu lungimea  , în 16 lungimi mai mici, pe care le-am m─âsurat pentru fiecare pendul, utlizând o rigl─â. Am aplicat o formul─â de calcul în calcularea lungimilor, pe care o vom reda ulterior. La cap─âtul liber al fiec─ârei sfori am ata╚Öat o greutate-piuli╚Ť─â. Am înf─â╚Öurat sfoara în jurul celor 17 cuie.

 

FORMULA DE CALCUL UTLIZAT─é:

 Am ales ca ciclurile descrise de oscila╚Ťii s─â se repete la  . Lungimile sunt adaptate la perioada oscila╚Ťiilor.

Nr. pendul

L (cm)

1

22

2

21,3

3

20.7

4

20

5

19,4

6

18,9

7

18,3

8

17,8

9

17,3

10

16,8

11

16,4

12

16

13

15,5

14

15,1

15

14,8

16

14

4. Odat─â realizate pendulele, am folosit un lemn pentru a le trage spre noi la o distan╚Ť─â mic─â. Am l─âsat toate pendulele s─â se deplaseze simultan, urmând ca ele s─â efectueze traiectorii simetric fa╚Ť─â de por╚Ťiunea orizontal─â.

Rezultat:

Ansamblul de pendule va efectua mi╚Öc─âri sincronizate de o parte ╚Öi de alta a por╚Ťiunii orizontale la un interval de 60 de secunde, simetric fa╚Ť─â de pozi╚Ťia de echilibru. Mi╚Öc─ârile vor alterna: jum─âtate dintre ele vor merge pe o parte, cealalt─â jum─âtate pe partea opus─â. Se pot observa ╚Öi mi╚Öc─âri haotice. Cu cât piuli╚Ťele au o greutate mai mare, cu atât traiectoria descris─â va fi mai precis─â.

 De ce?

Lungimile pendulelor sunt calculate a╚Öa încât s─â efectueze fiecare pendul un num─âr diferit de oscila╚Ťii în 60 de secunde. Cel mai lung pendul efectueaz─â cel mai mic num─âr de oscila╚Ťii, iar cel mai scurt, cel mai mare num─âr de oscila╚Ťii. Se adaug─â câte o oscila╚Ťie pentru fiecare pendul (de la cel mai lung la cel mai scurt). La fiecare 60 de secunde, pendulele se aliniaz─â .

Proiect realizat de:

  1. Barbu Denisa

  2. Istrate Georgiana

  3. Pirlog Lorin

  4. Topor Alexandru

 


 

 


 

EXTRAcomunicare

Proiect realizat de colectivul clasei a 10-a F a Colegiului Na╚Ťional B.P.Hasdeu, profesor Lumini╚Ťa Enescu

 

Pe data de 10 noiembrie 2017, cu ocazia s─âpt─âmânii de celebrare a lui George Emil Palade, elevii clasei a 10-a F a C.N.B.P. Hasdeu au desf─â╚Öurat în amfiteatrul (cu acela╚Öi nume) al liceului o prezentare ampl─â despre existen╚Ťa altor lumi ╚Öi comunicarea cu acestea.

În cadrul acestui proiect, elevii au reu╚Öit s─â î╚Öi demonstreze abilit─â╚Ťile de colaborare, creativitate ╚Öi exprimare în public. Ace╚Ötia ╚Öi-au împ─âr╚Ťit sarcinile astfel încât fiecare a contribuit în mod egal la realizarea prezent─ârii.

 

Ideea acestei activit─â╚Ťi a pornit de la afirma╚Ťia lui Mircea Eliade cum c─â “Ar fi însp─âimânt─âtor s─â crezi c─â din tot acest cosmos armonios, des─âvâr╚Öit ╚Öi egal cu sine, numai via╚Ťa omului se petrece la întâmplare, numai destinul lui nu are niciun sens”.

 

Pe scurt, prezentarea a cuprins argumente, dovezi, scenarii ╚Öi cazuri concrete care ar putea sus╚Ťine existen╚Ťa altor forme de via╚Ť─â în univers. Unele dintre acestea, precum ╚Öi viziunea oamenilor despre aspectul fiin╚Ťelor extraterestre au fost inspirate din diverse filme: E.T., Arrival, The Independence Day, War of the Worlds etc. Dup─â o documentare am─ânun╚Ťit─â, elevii au creat scenarii cu privire la modul în care omenirea ar putea comunica cu aceste fiin╚Ťe, prin diferite sunete sau imagini.

 

La activitate au participat elevi ai ╚Öcolii nr.15 din Buz─âu , care s-au implicat în mod direct, interac╚Ťionând cu coordonatorii proiectului, creându-se astfel o atmosfer─â destins─â ╚Öi pl─âcut─â, ce a dus la un feed-back pozitiv din partea invita╚Ťilor ╚Öi a doamnelor diriginte.

 ╚śef catedr─â ╚śtiin╚Ťe,

 

Prof. Mariana Dragomir

© BPH 2010-2012