Colegiul Hasdeu generator de personalitati

George Emil Palade (1912-2008)

Profesor la Universitatea Rockefeller, membru al Academiei Nationale de Stiinte din Washington,membru de onoare al Academiei Române, laureat al Premiului Nobel pentru medicina.

Nascut în Iasi în ziua de 11 noiembrie 1912,ajunge în Buzau unde tatal sau se stabileste împreunacu întreaga familie, în 1921. Continua cursurile scolare (clasele primare) începutela Iasi, dupa care se înscrie la Liceul "B.P.Hasdeu" al carui elev devine în 1923,afirmându-se ca un elev de exceptie, unic prin spirit si inteligenta nativa, fiindprimul cu cununa în toate clasele de la a I-a pâna la la a VII-a.

Dupa absolvirea liceului devine student al Facultatii de Medicina dinBucuresti, absolvind-o în 1936. între 1936 - 1938 este succesiv, asistent, sef delucrari, conferentiar la Institutul de Anatomie, studiind în acest timp anatomiapatologica si medicina interna cu profesorul M. Gh. Lupu.Obtine titlu de doctor în medicina cu teza "Tubul urinifer al delfinului.Studiu de morfologie si fiziologie comparativa".

Invitat în anul 1946 ca "Visiting Investigator" de Institutul Rockefeller din New York, unde devine asistent, apoi membru asociat, membru titular, sef al laboratorului de biologie celulara (1956) siprofesor de biologic. Publica peste 100 de titluri si din anul 1972 conduce catedrade biologie celulara a Universitatii Yale din New York. împreuna cu Keith Porterdescrie o formatiune fortuara din citoplasma.Ulterior descopera ribozomii, denumiti initial "Granulele lui Palade", ceamai mare descoperire a savantului, deschizatoare de drumuri noi în biologiacelulara moderna.

A fost distins cu premii de înalt prestigiu stiintific: "PremiulPassano"(1964), "Premiul Albert Lasker" (1966), "Premiul T. Duckett Jones"(1966). Este ales membru al multor asociatii stiintifice si al multor academiinationale de stiinta.A fost consilier la "National Science Fundation " si membru fondator alrevistei "Journal of Cell Biology" este doctor "Honoris Causa" a cinci universitati,în octombrie 1974 Academia Suedeza îi confera alaturi de Albert C laude siCristian de Duve "Premiul Nobel pentru Medicina", cea mai înalta distinctiestiintifica. Acest lucru demonstreaza înalta valoare a scolii românesti de medicinaîn cadrul careia s-a format savantul G. E. Palade, mergând pe drumul marilorsavanti si profesori români: Livaditti, G. Marinescu si altii.

In momentul de fata domnia sa îsi continua studiile asupra structurii sifunctiunilor endoteliului vascular, tema deosebita ce va oferi date interesantepentru bolile cardio-vasculare, pe care le socoteste, alaturi de cancer si bolilemintale, tot tulburari ale functiilor de control ale celulelor din organism.

Constantin Giurescu (1875-1918)

Istoric si istoriograf, editor de texte vechi. Nascut încomuna Chiojdu, la 8 aug. 1875 din parinti mosneni; m. 28oct. 1918, la numai 43 de ani. Scoala primara în sat, liceul la Ploiesti. Dupa un an de medicina, matematica si litere sedecide pentru istorie (licenta 1898), urmând si cursurile Scoliinormale superioare.

Scurt timp (1902-1903) îl gasim profesor titular si director al Liceului "Al. Hasdeu" din Buzau, de unde- ca bursier - îsi va continua studiile la Universitatea din Viena. Reîntors în tara (1906), încredinteaza tiparului vastul material cercetat privind istoria românilor. Este, pe rând sef al serviciului arhivelor din Ministerul Afacerilor Straine (1908), membru al Comisiei istorice înfiintate de Spiru Haretpentru publicarea izvoarelor nationale (1909), conferentiar la Faculatea de Literedin Bucuresti (1912), secretar general în Ministerul Instructiunii (1918). La 39 deani, academician titular.

In scurta, dar prodigioasa sa activitate istoriografica,savantul face lumina în disputa pentru stabilirea paternitatii cronicilor muntene simoldovene, dând totodata valoroase editii critice din Simion Dascalul, MironCostin, D. Cantemir.

Opera: Istoriografie, istorie literara - "Contributiuni la studiul cronicilormuntene", Buc, Tipografia "Bukarester Tagblatt", 1906. 160p.; "Contributiuni lastudiul cronicilor moldovene" (Nicolae Costin, Tudosie Dubau, Vasile Demian).Buc, Academia Româna, 1907. 37 p.; "Noi contributiuni la studiul cronicilormoldovene. Letopisetul lui Eustrate Logofatul si Letopisetul latinesc. Cronicile luiGrigore Ureche, Simion Dascalul si Misail Calugarul", Buc, 1908. 93 p;"Izvoarele lui Tudosie Dubau, Miron Logofatul si Vasile Demian", Buc, 1914., 48p. (Extras); "Interpolarile si data scrierii "De neamul Moldovenilor" de MironCostin". Raspuns criticii d-lui Nicolae Iorga, Buc, 1915. 32 p. (Extras)."Descriptio Moldaviae". Curs (litografiat). An scolar 1914-1915. Editat dupanote... de George Janet. Buc. , 1915. 140 p. ; "Pseudo-cronicari. I. EnacheKogalniceanu", Buc, 1907. (în colab.): "Letopisetul tarii Moldovei de la IstrateDabija pâna la domnia a doua lui Antioh Cantemir (1661-1705)", Buc, 1913. 113

Constantin I. Parhon (1874-1969)

Academician, profesor universitar, la Iasi si Bucuresti,medic, creatorul scolii românesti de endocrinologie si unuldintre fondatorii ei pe plan mondial.

Este autorul primei carti de endocrinologie din lume, "Secretiile interne", încolaborare cu M. Goldstein. A izolat si a descris sindroamenoi: sindromul hiperhidropecsic, nanismul hiperhipofizar.Contributii importante la biochimia sindromelor endocrine, lastudiul valorii endocrine a epifizei si a timusului, în biologiavârstelor. A fost ales membru al mai multor academii straine.A absolvit Liceul "Petru si Pavel" din Ploiesti dupa ce o parte din studiilescolare le-a facut în gimnaziul buzoian care avea sa devina Liceul "B.P.Hasdeu".