Simpozionul "George Emil Palade"
RAPORT Proiect educaÈ›ional interdisciplinar desfășurat anual în cadrul Colegiului NaÈ›ional „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Buzău
PERIOADA DERULÄ‚RII:
OCTOMBRIE - NOIEMBRIE 2017
Profesor coordonator, Dragomir Mariana,
Simpozion “George Emil Palade”
Anul acesta Simpozionul „George Emil Palade”, devenit tradiÈ›ie pentru activitățile derulate de catedra de È™tiinÈ›e a Colegiului NaÈ›ional „B.P. Hasdeu”, a debutat cu evenimente surpriză: Între Einstein È™i Palade Profesor, Virginia Mîndruță Tănăsescu Uneori hazardul este mai puternic decât planurile noastre. Nu vom È™ti niciodata cu certitudine ce ne rezervă viitorul, dar putem încerca să-l creionăm aÈ™a cum ne dorim È™i apoi să muncim ca să-l construim după acest tipar. În decurs de o săptămână hasdeenii au avut ocazia să stea față în față cu doi oameni cărora acest demers le-a reuÈ™it. M arÈ›i 24 octombrie, un fost absolvent de marcă al Colegiului NaÈ›ional „B.P. Hasdeu” pășea, nu fără emoÈ›ii, pe treptele È™colii absolvite cu câÈ›iva ani în urmă. Nu mulÈ›i, dar suficienÈ›i cât să-È™i facă studiile într-una dintre cele mai prestigioase universități din lume, după care să înceapă un doctorat într-o alta, la fel de prestigioasă. IeÈ™it de pe băncile È™colii în care a învățat laureatul premiului Nobel, George Emil Palade, DragoÈ™ IonuÈ› Potîrniche a ales să-È™i continue studiile în È™coala unde a lucrat mai bine de 20 de ani un alt laureat al aceluiaÈ™i premiu, Albert Einstein. Cu un palmares care i-a determinat pe cei de la Princeton University să-l accepte fără rezerve, DragoÈ™ IonuÈ› Potârniche îÈ™i urmează visul, dincolo de ocean, unde poartă cu sine, cu mândrie o parte din locurile unde s-a născut È™i a copilărit. Modest, a plecat ochii în pământ când le-am spus colegilor săi, hasdeenii de astăzi, că a fost olimpic internaÈ›ional, premiat la toate olimpiadele naÈ›ionale de fizică, distins cu premiul de excelență pentru întreaga activitate competiÈ›ională de către Societatea Română de Fizică È™i premiat apoi È™i de Liga StudenÅ£ilor Români din Străinătate, la Gala din 2012, pentru cele mai bune rezultate în plan academic ÅŸi extra-curricular pentru anul academic 2010-2011. Absolvent al Princeton University, astăzi doctorand la Berkeley University, DragoÈ™ le-a povestiti colegilor săi cum i-a plăcut să înveÈ™e nu doar la fizică sau matematică, ci È™i filosofie, istorie, geografie, cum a fost viaÈ›a de elev, apoi cea de student È™i acum cea de doctorand, cum merge la È›coală cu bicicleta, cum a învățat să accepte deopotrivă succesul È™i eÈ™ecul, ca fiind parte din viață. Dialogul între ei s-a închegat firesc È™i nestingherit; a fost ca o discuÈ›ie între vechi cunoÈ™tinÈ›e care nu s-au mai văzut de ceva timp. Nu È™tiu ce a creat puntea dintre ei, dar È™tiu că se sunase de mult, dar cei care astăzi poartă costumul hasdeean nu se mai îndurau să plece din amfiteatru. Am dat mâna cu Buzz Aldrin P rincipiul tranzitivității relaÈ›iilor interumane: Dacă am dat mâna cu domnul profesor James Kaas, care a dat mâna cu Buzz Aldrin (omul care a pus piciorul pe Lună), înseamnă că am dat mâna cu Buzz Aldrin. Detaliile È›in doar de relativitatea temporală. Din nou marÈ›i, 31 octombrie, profesorul James Kaaas, de la University College London, a vizitat Buzăul È™i le-a vorbit tinerilor hasdeeni despre ce înseamnă să-È›i urmezi visul È™i să lupÈ›i pentru el. Invitat de Clubul Rotary Buzău pentru a discuta despre înfiinÈ›area în oraÈ™ul nostru a Centrului ȘtiinÈ›ific Interactiv Explorer (un proiect ambiÈ›ios care începe să prindă viață), domnul profesor a avut amabilitatea să susÈ›ină o conferință È™i în amfiteatrul Colegiului NaÈ›ional „B.P. Hasdeu”. Am avut, în câteva zeci de minute, o lecÈ›ie de istorie personală, împletită cu una de istorie a zborului în spaÈ›iu. Domnul profesor ne-a împărtășit, cu o deschidere extraordinară, aspecte È™i fapte din viaÈ›a personală, trăiri È™i emoÈ›ii pe care le-a avut în propria existență, strâns legată de evoluÈ›ia zborului uman în spaÈ›iul cosmic. Dialogul s-a închegat È™i de această dată în mod firesc, chiar dacă era în limba engleză. Cred că dacă este să vorbim despre educaÈ›ie, interdisciplinaritate, discurs motivaÈ›ional, aceste două întâlniri sunt mult deasupra definiÈ›iilor pe care le găsim în DEX pentru aceste cuvinte, de altfel foarte uzitate în zilele noastre. Dacă mi-aÈ™ fi propus să se întâmple aceste două evenimente exact aÈ™a cum s-au întâmplat ele, sigur nu mi-ar fi ieÈ™it. Uneori hazardul este mai puternic decât planurile noastre. Profesor Virginia Mîndruță Tănăsescu – Colegiul NaÈ›ional „B.P. Hasdeu”
Soluții și... soluții
Activitate desfășurată cu elevii clasei a V-a, de către profesorii Virginia Mîndruță Tănăsescu È™i Viviana Găitanovici, coordonatoare ale cursului opÈ›ional integrat: Experimente È™tiinÈ›ifice inspirate din literatură È™i filme P ornind de la un fragment din cartea Poveste fără sfârÈ™it È™i de la un fragment nonliterar despre stratificarea apei lacurilor, boboceii hasdeeni au fost invitaÈ›i să găsească soluÈ›ii È™i răspunsuri. Au realizat soluÈ›ii cu diverse concentraÈ›ii de zahăr în apă ( chiar dacă nu È™tiu încă exact ce înseamnă concentraÈ›ie...), după care le-au colorat, iar mai poi, cu mare grijă, le-au turnat într-un pahar transparent È™i au observat că, dacă nu agită paharul acestea nu se amestecă.
Am muncit...
și am reușit!
O călătorie prin spațiul cosmic Profesor, Mariana Dragomir
In cadrul săptămânii “George Emil Palade”organizată la Colegiul Nartional “B.P. Hasdeu”, elevii clasei a XI-a C , LăcătuÈ™ Elena, Onciou Daniela , Ungureanu Mihai, sub coordonarea doamnei profesoare Dragomir Mariana , au prezentat proiectul “O călătorie prin spaÈ›iul cosmic “ colegilor lor de la clasa a XI-a A.
Opinii despre prezentare: “ A fost o prezentare plină de conÈ›inut È™tiintifico-educativ, bine sintetizat. Mi-a placut mult “- Bogdan Marcu, cls a XI-a A “ Am fot plăcut impresionată de activitățile interactive, mai ales de rebusul de la final”- Frățiloiu Monica . “Printre subiectele abordate în timpul prezentării s-au numărat È™i: Descoperiri ale fizicienilor Nicolaus Copernic, Isaac Newton, Galileo Galilei, apoi „Formarea Universului.” Rares Stanciu cls aXI-A
Curiozități, experiment, adevăr Profesor, Viorica Raicu
Adesea vedem sau auzim curiozităţi din domeniul ÅŸtiinÅ£elor, care ne impresioneză sau ne îndeamnă la căutarea unui răspuns, a unei explicaÅ£ii concrete sau, la generarea unei concluzii. Pentru toate acestea experimentul poate fi un generator al adevărului ÅŸtiinÅ£ific. Din acest motiv ne-am propus ca plecând de la un banal experiment să putem concluziona un proces chimic/sau fizic pe care apoi să-l folosim în aplicaÅ£ii practice utile. Iata ce afirmă elevii clasei a XI-a F dupa finalizarea acestei activităţi realizată în saptămâna Emil Palade: “În laboratorul de chimie are loc magia. De mic copil m-a atras ideea de a experimenta cu substanÅ£e necunoscute pentru a obÅ£ine ceva spectaculos. Această activitate m-a încântat nespus de mult. Colegii mei au realizat ÅŸi explicat o serie de reacÅ£ii inedite, ca de exemplu: batiste care nu ard, obÅ£inerea de zapadă artificială, pasta de dinÅ£i, realizarea unor mini tunuri. Chimia este mult mai uÅŸor de reÅ£inut atunci când poÅ£i să vezi ce se întâmplă ÅŸi simt că după această oră sunt mult mai investită în această materie. AplicaÅ£iile practice în casa omului sunt însă partea mea preferată. Sunt nerabdătoare să-mi selectez reÅ£etele de prăjituri ce folosesc bicarbonatul de sodiu/prof de copt, având în vedere că azi am aflat prin ce se deosebesc cele 2 ingrediente ÅŸi cum pot fi folosite. Este bine să avem ÅŸi astfel de ore distractive care te scot din momotonia orelor de curs” eleva Albu Miruna
“O ora plină de experimente este ceea ce îÅŸi poate dori cel mai mult un elev pasionat de ÅŸtiinÈ›ele naturii, chimie, biologie, fizică. O astfel de activitate ne îmbogățeÈ™te cultura generală, aratându-ne importanÈ›a substanÈ›elor cu care lucrăm în mod teoretic precum ÅŸi existenÅ£a aplicaÈ›iilor practice reale a ceea ce învățăm noi la ÅŸcoală (metode de a elimina diverse pete de pe È›esături). Consider că astfel de experienÈ›e în care se îmbină practica cu teoria sunt cele care pot consolida cunoÈ™tinÈ›ele È™i ne pun la încercare, determinându-ne să căutăm răspunsuri la ceea ce vedem. Pe lângă munca individuală, a fost o minunată experienţă de echipă prin care activitatea a fost dusă la capăt cu succes.” eleva Barbălată Didina
“AÅŸa cum ne spune ÅŸi titlul, "Curiozitate-Experiment-Åžtiinţă", această activitate am dedicat-o fenomenelor chimice. Astăzi am încercat să le arăt colegilor mei cât de utile sunt experimentele în viaÅ£a fiecăruia. Astfel, toÅ£i am înÅ£eles ÅŸi am reÅ£inut mai uÅŸor ceea ce se poate întâmpla în jurul nostru. Nu a fost o lecÅ£ie plictisitoare de teorie, chiar am reuÅŸit să captăm atenÅ£ia prin diversele experimente realizate. Echipa de elevi a colaborat, aducând totodată completări/amintiri de la alte experimente.” eleva PoteraÅŸ Beatrice
In concluzie: experimentele chimice, ajută să înÅ£elegem mai bine fenomene din jurul nostru, să le identificăm, să le folosim apoi conÅŸtientizând astfel diferenÅ£a dintre ce este bun ÅŸi ce este rău.
Istoria chimiei Profesor, Cristiana Sichim
Anul acesta, clasa a VII-a a fost clasa care s-a pregătit pentru activitățile din cadrul ,,Săptămâna Palade”. Elevii clasei s-au împărÈ›it pe grupe È™i fiecare grupă a avut de căutat informaÈ›ii despre perioadele de referință în definirea chimiei ca È™tiință. Am plecat într-o incursiune pornind din antichitate, aflând de ce eÈ™teÈ™ugarii egipteni erau renumiÈ›i nu numai în modul de îmbălsămare a morÈ›ilor, ci È™i în extragerea metalelor din minereuri, obÈ›inerea de aliaje precum bronzul, fabricarea sticlei, în realizarea diverselor combinaÈ›ii chimice È™i pigmenÈ›i pentru cosmetice È™i picturi, fermentarea berii È™i a vinului È™i leacuri pentru diverse boli. Am ajuns È™i în Mesopotania; Mesopotamia fiind săracă în minereuri, piatră de construcÈ›ie È™i lemn, meÈ™teÈ™ugarii foloseau ca materii prime pentru construcÈ›ii È™i făurirea obiectelor casnice argila È™i trestia, iar în construcÈ›ii, pe lângă cărămizile din argilă arse la soare, utilizau, pentru prima dată în istorie, bitumul ca liant pentru fixarea acestora între ele. MeÈ™teÈ™ugarii fenicieni erau neîntrecuÈ›i în fabricarea sticlei. AceÈ™tia au fost primii care au extras purpura din corpul moluÈ™tei Murex purpureus È™i au utilizat-o în colorarea vestimentaÈ›iei, iar meÈ™teÈ™ugarii chinezi preparau bronzul încă din secolul al X-lea î.Hr. È™i au început să extragă zincul încă din secolul I î.Hr. Tot chinezii sunt primii care au fabricat hârtia din mătase, apoi din apoi din scoarÈ›a unor arbori, material textil, cânepă (inventatorul Cai Lun, în anul 105). Elevii au aflat că în ceea ce priveÈ™te alcătuirea materială a lumii, filozofia chineză considera că la baza universului se află cinci substanÈ›e primordiale (apă, pământ, lemn, foc, metal), aflate sub acÈ›iunea a două forÈ›e antagoniste: Yin È™i Yang. Am ajuns apoi în Grecia unde s-au produs pigmenÈ›i utili în artă, incluzând plumbul alb (carbonat de plumb sau ceruzită) È™i verdele de Grecia. Și călătoria a continuat prin epoca alchimiei, elevii s-au informat unii pe alÈ›ii cine au fost alchimiÈ™tii, ce înseamnă iatrochimie, când a început chimia să devină cu adevărat o È™tiință bazată pe fundamente È™tiinÈ›ifice È™i care sunt marile descopriri ale chimie contemporane. Invitată la prezentare, a fost doamna profesor Melania Nicolae, diriginta clasei care a apreciat munca elevilor, dar a făcut È™i unele observaÈ›ii vis a vis de modul de întocmirea a unor slideri.
Celula, de la fundamentele teoretice la practică Profesor, Preda Mihaela Laboratorul de analize medicale este unitatea furnizoare de servicii medicale de laborator. Aceste servicii constau în examinarea materialelor provenite din corpul uman prin diverse metode È™i tehnici de biochimie, hematologie, imunohematologie, imunologie, microbiologie, genetică, citologie, anatomie patologică, toxicologie, biologie celulară È™i moleculară, biofizică etc, cu scopul de a furniza informaÈ›ii pentru diagnosticul, tratamentul È™i prevenirea bolilor sau pentru evaluarea stării de sănătate a populaÈ›iei. Astfel, in cadrul activitatii “Celula de la fundamentele teoretice la practica” ne-am propus stabilirea legăturii între noÅ£iunile teoretică ÅŸi lumea reală, intr-un laborator de analize medicale. Ce se intampla cu probele biologice recoltate in laborator sau…de la proba la rezultat! Am realizat studiul experimental: preparate lama-lamela cu celula epiteliala, frotiu sanguin cu eritrocite si leucocite, sediment cu cristale de acid uric, oxalat de calciu, cristale fosfato-aminiaco-magnezian, cristale bilirubina. Interpretarea datelor ÅŸi formularea concluziilor le-am realizat cu ajutorul doamnei biolog Dinu Andreea. „Sunt foarte impresionat de această activitate, care ne-a ajutat să înÈ›elegem ce este cu adevărat viata, pe ce se bazează viata, cum este sintetizată viata! Aceste zile dedicate lui G.E. Palade mi-au lărgit orizontul de cunoaÈ™tere È™i m-au ajutat să răspund la multe întrebări pe care mi le pusesem cu mult timp în urmă!” a afirmat elevul Cosmin Leonte, clasa a _IX-a J.
Ramona D. Ștefania, eleva in clasa a IX-a J sustine ca „A fost o activitate interesantă din care am învățat o mulÈ›ime de lucruri noi È™i impresionante!”
Unda Pendulară Profesor, Trocaru Maria Clasa a XI-a E Materiale utilizate:
Procedură: 1. Am realizat cadrul, cu lungimea porțiunii orizontale , picioarele cadrului cu .
2. Am folosit 17 cuie pentru susÈ›inerea sforii. 3. Am împărÈ›it sfoara, cu lungimea , în 16 lungimi mai mici, pe care le-am măsurat pentru fiecare pendul, utlizând o riglă. Am aplicat o formulă de calcul în calcularea lungimilor, pe care o vom reda ulterior. La capătul liber al fiecărei sfori am ataÈ™at o greutate-piuliță. Am înfășurat sfoara în jurul celor 17 cuie.
FORMULA DE CALCUL UTLIZATĂ: Am ales ca ciclurile descrise de oscilații să se repete la . Lungimile sunt adaptate la perioada oscilațiilor.
4. Odată realizate pendulele, am folosit un lemn pentru a le trage spre noi la o distanță mică. Am lăsat toate pendulele să se deplaseze simultan, urmând ca ele să efectueze traiectorii simetric față de porÈ›iunea orizontală. Rezultat: Ansamblul de pendule va efectua miÈ™cări sincronizate de o parte È™i de alta a porÈ›iunii orizontale la un interval de 60 de secunde, simetric față de poziÈ›ia de echilibru. MiÈ™cările vor alterna: jumătate dintre ele vor merge pe o parte, cealaltă jumătate pe partea opusă. Se pot observa È™i miÈ™cări haotice. Cu cât piuliÈ›ele au o greutate mai mare, cu atât traiectoria descrisă va fi mai precisă. De ce? Lungimile pendulelor sunt calculate aÈ™a încât să efectueze fiecare pendul un număr diferit de oscilaÈ›ii în 60 de secunde. Cel mai lung pendul efectuează cel mai mic număr de oscilaÈ›ii, iar cel mai scurt, cel mai mare număr de oscilaÈ›ii. Se adaugă câte o oscilaÈ›ie pentru fiecare pendul (de la cel mai lung la cel mai scurt). La fiecare 60 de secunde, pendulele se aliniază . Proiect realizat de:
EXTRAcomunicare Proiect realizat de colectivul clasei a 10-a F a Colegiului Național B.P.Hasdeu, profesor Luminița Enescu
Pe data de 10 noiembrie 2017, cu ocazia săptămânii de celebrare a lui George Emil Palade, elevii clasei a 10-a F a C.N.B.P. Hasdeu au desfășurat în amfiteatrul (cu acelaÈ™i nume) al liceului o prezentare amplă despre existenÈ›a altor lumi È™i comunicarea cu acestea. În cadrul acestui proiect, elevii au reuÈ™it să îÈ™i demonstreze abilitățile de colaborare, creativitate È™i exprimare în public. AceÈ™tia È™i-au împărÈ›it sarcinile astfel încât fiecare a contribuit în mod egal la realizarea prezentării.
Ideea acestei activități a pornit de la afirmaÈ›ia lui Mircea Eliade cum că “Ar fi înspăimântător să crezi că din tot acest cosmos armonios, desăvârÈ™it È™i egal cu sine, numai viaÈ›a omului se petrece la întâmplare, numai destinul lui nu are niciun sens”.
Pe scurt, prezentarea a cuprins argumente, dovezi, scenarii È™i cazuri concrete care ar putea susÈ›ine existenÈ›a altor forme de viață în univers. Unele dintre acestea, precum È™i viziunea oamenilor despre aspectul fiinÈ›elor extraterestre au fost inspirate din diverse filme: E.T., Arrival, The Independence Day, War of the Worlds etc. După o documentare amănunÈ›ită, elevii au creat scenarii cu privire la modul în care omenirea ar putea comunica cu aceste fiinÈ›e, prin diferite sunete sau imagini.
La activitate au participat elevi ai È™colii nr.15 din Buzău , care s-au implicat în mod direct, interacÈ›ionând cu coordonatorii proiectului, creându-se astfel o atmosferă destinsă È™i plăcută, ce a dus la un feed-back pozitiv din partea invitaÈ›ilor È™i a doamnelor diriginte.
Prof. Mariana Dragomir |